Nicușorul simpatic, cu aer rebel, din era oengistă, s-a acrit ca primar al Bucureștiului și a ajuns purtătorul de cuvînt al președintelui de astăzi. Care este tot el, doar că nu și-a preluat încă funcția. În toate comunicările se justifică, dă explicații. Este ezitant și rigid, de parcă fiecare răspuns îi trece mai întîi printr-un departament interior de avize. Privirea lui caută ajutor atunci cînd nu e fixată, de cele mai multe ori, în pămînt.
Nu mai răspunde la întrebări, ca pe vremea Primăriei. E precaut ca un politician la început de drum și îi e teamă ca răspunsul lui să fie interpretat greșit. E clar că nu-și mai aparține, vorba lui Ciucu de la congresul extraordinar PNL, cînd îl descria pe Veștea. De aceea, cineva trebuie să-l scoată la bere, la fotbal, tenis de masă, la un concert, la orice l-ar putea extrage din starea asta periculoasă pentru el, dar mai ales pentru noi. Un președinte morocănos, îngropat în gînduri negre poate face mult rău tuturor. Chiar așa, l-ați mai văzut zîmbind în ultimul an?
După o zi întreagă petrecută cu Burnete și Lazurca, te tîmpești. Te uiți la fețele lor și îți aduci aminte că ai datorii.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
