Ce părere aveți de unirea cu Republica Moldova?

FOCUS: Criza politică se transformă în conflict cu implicații internaționale

Nominalizarea unui premier de către președintele României este așteptată pentru această săptămână, în condițiile în care ecuația majorității rămâne tot nerezolvată. PNL spune că intră în opoziție și cere PSD să-și asume guvernarea, PSD continuă să refuze o coaliție cu AUR, în timp ce AUR ar vrea la guvernare, dar Nicușor Dan nu acceptă, deocamdată, un premier susținut de partidul condus de George Simion.  

S-au pronunțat câteva nume de prim-miniștri în aceste zile, prefer să nu le menționez, pentru că cele mai multe sunt doar încercări de manipulare sau de testare a opiniei publice. 

Teoretic, rămân pe masă toate variantele, indiferent ce spun politicienii la televizor: o guvernare PSD-AUR, un guvern minoritar PSD, un premier PNL (altul decât Bolojan, cu prețul, probabil, al ruperii partidului), sau un premier tehnocrat (cea mai puțin plauzibilă variantă). 

Personal, cred că Nicușor Dan va forța în zilele următoare un nume de la PSD, sperând că în PNL va avea loc un puci pentru debarcarea lui Ilie Bolojan și alăturarea la guvernare de PSD. Nu știu dacă se va întâmpla acest lucru, mai degrabă văd că PSD și AUR au tot mai puține motive de gâlceavă. Cele două partide și-au unit forțele în cazul legii pentru așa-numita „transparență a ONG-urilor”. Eu cred că pot și guverna împreună.

44% din români ar vota pentru demiterea președintelui. Îngrijorător, nu?

Din această criză pare că nu iese nimeni bine. Ultimul sondaj INSCOP arată că 70,5% din respondenți sunt „foarte nemulțumiți” și „destul de nemulțumiți” de activitatea lui Nicușor Dan, care împlinește azi fix un an de mandat. În același timp, 67,9% spun că sunt „foarte nemulțumiți” sau „destul de nemulțumiți” de activitatea lui Ilie Bolojan. Pentru demiterea președintelui ar vota 44%, ceea ce este îngrijorător în opinia mea. 

E firesc ca oamenii să fie nemulțumiți. Duminică, am pus benzină în rezervor cu 9,2 lei litrul, deja prețul mare nici nu mai reprezintă o știre. Dacă prețurile la combustibil țin mai degrabă de criza mondială provocată de războiul fără nicio noimă din Orientul Mijlociu, pericolul pierderii fondurilor europene din PNRR este unul care ține exclusiv de ai noștri.

Sunt mai multe proiecte care trebuie trecute prin Parlament, pentru ca România să nu piardă 10 miliarde de euro, bani europeni, până la sfârșitul lunii august. Vestea bună este că unul dintre jaloane, în valoare de 700 milioane de euro, care reprezintă noua lege a salarizării bugetare, a întrunit acordul PSD, PNL, USR și UDMR. Actul normativ va face ordine în salariile din sectorul public.

Veștile bune în privința consensului partidelor așa-zise „pro-occidentale” se opresc aici. PSD a atacat la CCR programul SAFE, de 17 miliarde de euro, privind înzestrarea militară a României. Ar fi o altă promisiune încălcată de PSD, având în vedere că Programul SAFE făcea parte dintre temele importante pentru care președintele a cerut consens între partide, indiferent de conflictul politic. 

Bolojan „anti-americanul” și ce spun cifrele din proiectul nuclear de la Doicești

Deja vedem că această criză politică se transformă în ceva mult mai serios, cu efecte pe plan internațional, și nu știu în ce măsură mai poate fi controlată de președinte. 

Prin toate canalele posibile, de la site-uri, televiziuni, „lideri de opinie” și chiar generali de armată (apropo, v-ați întrebat vreodată de ce vedem în fiecare seară la televizor militari care comentează subiecte politice?), PSD încearcă să-i lipească eticheta de anti-american lui Ilie Bolojan. Pretextul îl reprezintă criticile făcute de premier la adresa proiectului de energie nucleară de la Doicești. Sunt foarte multe manipulări care circulă în aceste zile pe subiect, de aceea aș vrea să punctez câteva lucruri:

Premierul nu a spus niciodată că vrea să oprească proiectul mini-reactoarelor nucleare dezvoltate de firma americană NuScale, pe terenul fostei Termocentrale Doicești, de lângă Târgoviște. Bolojan a notificat însă Ambasada SUA, pentru a ridica problema fezabilității investiției: „Ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent (…) dacă e fezabil, trebui ținut și mers mai departe”, a transmis premierul. Cuvântul cheie aici este „fezabil”.

În al doilea rând, discuția despre costuri este una legitimă: Colega mea Claudia Pîrvoiu de la HotNews scrie că până acum statul român, prin Nuclearelectrica, a cheltuit 300 milioane de dolari, iar în următoarea fază va mai cheltui 600 de milioane de dolari. 

În total, proiectul celor șase mini-reactoare, de 462 MW, este estimat la 7 miliarde de dolari. Acesta este costul aproximativ pentru construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care au o capacitate de 1.400 MW. De ce nu s-ar investi mai bine banii destinați proiectului de la Doicești pentru terminarea reactoarelor deja începute la Cernavodă?

Experta în energie Otilia Nuțu scrie că „este extrem de puțin probabil ca o capacitate nucleară de 460 MW, la un cost de 5-6 miliarde dolari, să-și recupereze vreodată costurile de investiții din prețurile de piață și, cel mai probabil, statul va subvenționa diferența. (…) Subvenția va fi împărțită pe facturile consumatorilor de energie, deci vom plăti cu toții costurile centralei SMR, indiferent de unde vom cumpăra energie”.

Tot din cauza costurilor, proiectul celor de la NuScale din Idaho, SUA, a fost abandonat.

Doi dintre foștii miniștri ai Energiei, Bogdan Ivan (PSD) și Virgil Popescu (PNL) apără în continuare investiția de la Doicești și argumentele lor sunt, de asemenea, importante. 

Bogdan Ivan spune că ar exista surse de finanțare din SUA pentru mini-reactoarele românești. La rândul său, Virgil Popescu crede că miza proiectului ar fi alta: „noi nu cumpărăm doar un proiect sau o centrală. Miza mare este pe tehnologie. Când o vom pune în funcțiune și vom fi primii din Europa, atunci toate celelalte proiecte vor avea nevoie de noi”. 

Am văzut zilele acestea tot felul de interpretări, unele mai ciudate decât altele. De aceea m-aș rezuma la o întrebare legitimă: Până la urmă avem ceva de câștigat, în mod concret, din acest proiect sau vom ajunge să-l subvenționăm tot din banii noștri, bucuroși că americanii au împărtășit cu noi „o tehnologie revoluționară”? Aceasta e întrebarea. 

Până să răspundem la ea, aflăm că Administrația prezidențială a semnat un contract „de consultanță strategică și asistență” în relațiile cu SUA, în valoare de peste jumătate de milion de dolari pe lună.

Administrația prezidențială își motivează demersul prin faptul că „aprofundarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii, în toate domeniile, este un obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România”.

Sigur, numai că anunțul de la Cotroceni ridică niște întrebări legitime. Una ar fi: cum s-a făcut selecția firmei care va încasa banii? Pentru că noi, în Europa, avem un concept care se cheamă „licitație”. Sper să obținem mai multe detalii în zilele următoare.

Mai departe, rubrica PUZZLE va fi accesibilă doar membrilor HotNews Premium.

PUZZLE Ce părere aveți despre unirea cu Republica Moldova?

Probabil că ați remarcat scandalul exagerat care a avut loc în Republica Moldova după ce juriul din această țară a acordat României doar 3 puncte la concursul Eurovision. De la un concurs artistic am ajuns la acuzații „de lipsă de respect față de România” și la demisia directorului televiziunii și radioului public din Republica Moldova. 

Scandalul nu poate fi scos însă din contextul în care se vorbește tot mai mult despre unirea României cu Republica Moldova, ca fiind „planul de rezervă al Chișinăului” în cazul în care aderarea la UE întârzie foarte mult. Negocierile pentru aderare ar putea începe anul acesta, speră Maia Sandu, dar în realitate, nu există nicio garanție că lucrurile se vor întâmpla până în 2030. 

În ceea ce privește unirea cu România, subiectul nu mai este unul tabu pentru moldoveni, așa cum se întâmpla în anii trecuți: rata de aprobare este de peste 40%. Mai mult, „Constituția Republicii Moldova este probabil singura Constituție din lume care conține o prevedere explicită care permite punerea în discuție prin referendum inclusiv a posibilității dizolvării și dispariției statului Republica Moldova”, a explicat pentru HotNews, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. La rândul lor și românii sunt favorabili unirii cu Republica Moldova. Am tratat pe larg subiectul în acest articol.

Tot legat de Republica Moldova, într-o investigație realizată în Armenia apare și numele lui Sebastian Ghiță, care se ascunde în Serbia. Televiziunea acestuia, România TV ar fi trebuit s-o denigreze pe Maia Sandu în timpul campaniei electorale de anul trecut. 

Patronul România TV a răspuns acuzațiilor: „Dacă România se va uni cu Basarabia – Președinte va fi Nicușor Dan! (…) Maia Sandu nu va fi Președintele României!”.

Germania vrea o soluție de compromis pentru aderarea Ucrainei la UE

Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, în vederea apropierii acesteia de blocul comunitar înainte de finalizarea procesului de aderare deplină. Zelenski a refuzat însă acest lucru. „Ar fi nedrept ca Ucraina să facă parte din UE, dar să nu aibă drept de vot”, a declarat liderul de la Kiev. 

Atenție la chestionarele pe care le completați pe internet

Pentru că nu mai avem acum alegeri, în România s-a vorbit mai puțin de influențarea acestora prin intermediul campaniilor online. Dragoș Stanca a atras însă atenția, într-un interviu pentru HotNews, asupra unor campanii publicitare de pe internet cu chestionare de genul: „completează 10 întrebări și afli anul în care vei muri”. „completează acest chestionar și vei obține schița sufletului pereche”. Dragoș Stanca spune că e vorba despre un mecanism prin care sunt profilați oamenii creduli, iar datele pot ajunge ori la actori ostili intereselor României, ori la partide politice care vizează persoane vulnerabile. 

Poate vă amintiți „campania zero lei” de la alegerile prezidențiale din 2024 a lui Călin Georgescu. 

Poliția „capturată”

O nouă investigație Recorder arată cum Poliția Română este ținută sub control politic prin sistemul împuternicirilor. Șefii de inspectorate și servicii sunt promovați fără concurs și, pentru că pot fi schimbați în orice moment, rămân complet dependenți de decizia politică a celor care i-au numit. Dimensiunea fenomenului este copleșitoare. Datele colectate de Recorder arată că din cele 41 de inspectorate județene, aproape o treime au la conducere inspectori șefi numiți prin împuternicire. 

Apropo de viitorul premier: știți care este numele cel mai vehiculat pe surse pentru această poziție? Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. Adică șeful Poliției. 

O poveste inspirată din realitate

Să ne bucurăm totuși că un român a luat, pentru a doua oară, premiul Palme d’Or la Cannes. Este vorba despre regizorul Cristian Mungiu, cu filmul „Fjord”. Este o poveste inspirată din fapte reale și anume din cazul unei familii de migranți români din Norvegia. Cazul a divizat atunci România. Nu am văzut filmul, dar înțeleg că despre intoleranță este vorba în el. Noi avem din belșug, putem da și la alții.

Pe curând,

Gabriel Bejan