Guvernul a fost nevoit în acest an să recurgă la majorări de taxe pentru a reduce dezechilibrele bugetare acumulate în perioada premergătoare alegerilor
În paralel cu presiunea pe finanțele publice, România se confruntă și cu o altă provocare majoră: inflația ridicată, cea mai mare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, tabloul economic din 2025 este mult mai complex decât pare la prima vedere: în foarte multe sectoare, indicatorii de performanță au atins niveluri istorice, potrivit unei analize profit.ro.
În primele trei trimestre ale anului, PIB-ul României a înregistrat un avans surprinzător de 1,6% față de aceeași perioadă din 2024, iar creșterea economică cumulată pe nouă luni este de 0,8%. Industria a fost unul dintre motoarele principale ale acestui impuls: cifra de afaceri a crescut cu 3,5%, în special datorită industriei extractive, care a urcat cu peste 15%, și industriei prelucrătoare, aflată pe plus cu 3%. Singura excepție notabilă rămâne sectorul energetic, care a înregistrat un declin de 5,2%.
Comenzile noi au continuat să fie un sprijin important pentru industrie, cu o creștere de 5,2%, avans vizibil în toate categoriile de producție, de la bunuri de folosință îndelungată la cele intermediare. Construcțiile au avut, de asemenea, un an puternic: volumul lucrărilor a crescut cu peste 9%, iar segmentul reparațiilor capitale a înregistrat o explozie de peste 50%. Construcțiile rezidențiale, industriale și inginerești, toate au avut creșteri.
Agricultura confirmă anul 2025 drept unul dintre cele mai bune din ultimul deceniu. Producția totală a ajuns la 19,3 milioane de tone, cu peste cinci milioane mai mult decât în 2024. De altfel, România și-a consolidat poziția de lider european la exporturi de cereale. Totuși, rămâne un punct vulnerabil: industria procesatoare, unde deficitul comercial la produsele alimentare depășește 4 miliarde de euro.
Și sectorul auto a revenit pe creștere, cu o majorare de 4,4% a cifrei de afaceri. Cel mai bine au performat activitățile de service și reparații auto. În schimb, serviciile dedicate populației au resimțit o scădere de peste 1%.
Exporturile și importurile au avansat, fiecare, cu 4,2%, însă deficitul comercial a continuat să se adâncească, depășind 24,4 miliarde de euro. Principala vulnerabilitate rămâne inflația, care în septembrie a ajuns la 8,6%, la cel mai ridicat nivel din UE.
Comisia Europeană a notat recent că măsurile fiscale din ultimele luni contribuie la reducerea deficitului, estimat să scadă către 8,4% din PIB în 2025 și până spre 6% în 2026. Pentru România, provocarea rămâne aceeași: cum poate combina consolidarea fiscală cu menținerea ritmului investițiilor și a creșterii economice, într-un moment în care economia oferă, paradoxal, cele mai bune rezultate din ultimii ani.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
