Primul pas, întotdeauna: 112
Dacă pericolul este actual — agresorul e în casă, te amenință sau ești deja lovită — primul gest nu este completarea unei cereri, ci un telefon la 112. Spune clar unde te afli, ce s-a întâmplat, dacă sunt copii de față și dacă agresorul deține arme. Ordinul de protecție nu ține locul intervenției de urgență și nici al îngrijirii medicale atunci când există răni.
Echipajul de poliție ajuns la fața locului completează un formular de evaluare a riscului. Dacă polițiștii constată un pericol iminent, pot emite pe loc un ordin de protecție provizoriu, valabil inițial 5 zile. Practic, agresorul poate fi obligat să părăsească locuința chiar în acea seară.
Ce se întâmplă cu ordinul provizoriu
Cele 5 zile nu sunt un termen în care „se obține” ordinul, ci durata lui inițială. Unitatea de poliție trimite dosarul parchetului în 24 de ore, iar procurorul decide în 48 de ore dacă menține măsurile. Dacă cererea ajunge la instanță înainte de expirarea celor 5 zile, protecția continuă automat până la judecarea cauzei — deci nu există un moment în care victima rămâne fără nicio măsură de siguranță.
Cine poate cere protecție și în baza cărei legi
Legea nr. 217/2003 acoperă violența comisă de un membru al familiei — soț, fost soț, partener actual sau fost partener, părinți, copii, persoane care au locuit împreună. Din august 2024, prin Legea nr. 26/2024, protecția s-a extins și dincolo de relațiile de familie: hărțuire online, urmărire repetată sau amenințări venite de la orice altă persoană pot fi, la rândul lor, motiv pentru un ordin de protecție.
Nu sunt necesare leziuni vizibile. Violența poate fi fizică, dar și psihologică, economică, socială sau cibernetică. Ce contează pentru instanță este caracterul repetat al faptelor, existența unui tipar de control sau urmărire și riscul real pentru victimă — nu simpla etichetare a relației drept „toxică”.
Citește și După câte luni de restanță te poate da asociația în judecată și cum se calculează penalitățile
Cererea la judecătorie și probele care contează
Cererea se depune la judecătoria de la domiciliul victimei, este scutită complet de taxe, iar asistența juridică este obligatorie pentru ambele părți, fără ca acest lucru să întârzie sesizarea poliției sau a instanței. Utile în dosar sunt fotografiile cu urme de violență, certificatele medicale, mesajele și înregistrările, declarațiile martorilor, precum și eventualele apeluri anterioare la 112.
Un sfat practic, repetat des de avocați: nu amâna un consult medical doar ca să „strângi dovezi” și nu provoca voit o nouă confruntare pentru a obține o înregistrare. Salvează copiile probelor undeva la care agresorul nu are acces.
Ce poate dispune instanța
Judecătorul poate obliga agresorul să părăsească locuința comună — indiferent dacă este proprietarul acesteia —, poate impune o distanță minimă față de victimă, poate interzice orice formă de contact, poate cere predarea armelor deținute legal sau chiar purtarea unei brățări electronice de monitorizare. Instanța poate lua măsuri și cu privire la copiii minori, inclusiv stabilirea temporară a locuinței lor, fără ca ordinul să înlocuiască un dosar de divorț sau de autoritate părintească.
Cererea se soluționează de urgență, de regulă în cel mult 72 de ore, iar în cazuri extreme chiar în aceeași zi. Primul ordin poate dura până la 12 luni; dacă agresorul repetă faptele în următorii cinci ani, un nou ordin poate ajunge la 24 de luni.
Ce se întâmplă dacă ordinul este încălcat
Nerespectarea măsurilor impuse este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, fără posibilitatea unei amenzi ca alternativă. La recidivă, limitele pedepsei cresc cu jumătate. Dacă ordinul tău a fost încălcat, sună imediat la 112, menționează exact ce măsură a fost încălcată și păstrează orice probă — mesaj, fotografie, martor.
Ordinul de protecție nu este o formalitate, ci un instrument legal cu efect imediat, gândit special pentru situațiile în care fiecare zi contează.
