• Otilia Nuțu este analist de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice, autorităţi de reglementare. Lucrează în proiecte de consultanţă pentru Banca Mondială privind reforma administraţiei publice. Oferă consultanţă în mediul privat privind cadrul de politici publice şi reglementări în domeniul energiei pentru investitori privaţi. Este în prezent membru al Steering Committee al Eastern Partnership Civil Society Forum și coordonator UE al grupului energie-mediu.

Cotidianul: Dacă ar fi să facem o radiografie macro a Sistemului Energetic Național, în situația de astăzi, cu ambele reactoare de la Cernavodă scoase din funcțiune, care ar fi cele mai mari vulnerabilități pe care le-ați identifica?

Otilia Nuțu, ExpertForum: În primul rând, avem o producție destul de mică de energie disponibilă în sistem, în special la anumite ori de seară. Adică, ziua suntem în regulă pentru că se produce destul de mult din capacitățile instalate pe solar. În timp ce seara nu mai produce solarul și nu avem capacitate de stocare și, din cauza asta, trebuie să importăm.

Deci, practic, suntem în situația în care peste 50% din energia care se produce în timpul zilei este din solar și nu avem capacitatea să punem în baterii până în orele de seară, când se consumă mai mult și, în același timp, intră în consum și prosumatorii care își produc ziua pentru autoconsum, dar seara trebuie să preia energie din altă parte, dacă nu au stocare.

Prețurile la care România cumpără seara energia pe care o vinde ieftin ziua

Cotidianul: Apropo de această energie solară pe care noi o producem zilnic, dar nu o stocăm și suntem nevoiți să apelăm la importuri speciali din Bulgaria. De ce bulgarii au această capacitate de stocare, o cumpără de la noi ziua ieftin și ne-o vând înapoi seara scump? De ce nu s-a făcut, și mă refer aici și la zona politică, aceste baterii de stocare de care avem nevoie?

Otilia Nuțu: Aș da aici două răspunsuri. În primul, de ce vindem energia ieftin și o răscumpărăm scump? Este exact ca la roșii. În momentul în care este sezon, roșiile sunt mai ieftine.

Când nu este sezon, roșiile sunt mai scumpe. Și dacă am avea capacitate de stocare în așa fel încât să păstrăm roșiile din sezon pentru în afară a sezonului, atunci prețul la roșii ar fi constant. Nu e nimic sinistru aici, nu e nicio conspirație.

Pur și simplu, noi vindem energia în momentul în care absolut toată lumea din regiune produce energie multă și atunci se devine abundență și ieftină. Și o răscumpărăm în momentul în care în toată regiunea există un deficit și toți ne batem la aceeași energie.

„Am preferat să adoptăm a la long măsuri populiste de reglamentarea prețurilor”

Otilia Nuțu: Acum, răspunsul la cea de-a doua întrebare. De ce s-au mișcat bulgarii mai repede decât noi? Pentru că noi, după criza anterioară din 2022, în loc să încercăm să rezolvăm problema de fond, și anume faptul că se produce mai puțină energie electrică decât se consumă, asta a fost problema de preț și atunci este și acum, am preferat să adoptăm a la long măsuri populiste de reglamentarea prețurilor și n-am rezolvat exact problema cealaltă, respectiv cum accelerăm investițiile în producție de energie electrică.

Abia de vreo doi ani au început să se demareze niște investiții mari. Întâi în capacitatea eoliană și solară, mai ales solară, și acum, de vreo un an de zile, de când s-a rezolvat și o problemă legislativă legată de stocare, am început să facem investiții și în stocare.

Deci, ne-am mișcat foarte greu din cauza populismului, pe care îl auzim și astăzi folosit ca argumente cu „ne vindem țara”.

Cotidianul: Ne puteți explica, vă rog, puțin acest mecanism? De exemplu, la ce prețuri vindem pe timp de zi și la cât o cumpărăm seara?

Otilia Nuțu: Când vorbim de prețurile din piața spot, putem să ne uităm la ce date sunt pe fiecare oră la bursa de energie OPCOM.

Și acolo vedem că prețurile sunt 40-100 de lei în timpul zilei, în timp ce seara sunt 1.400, 1.700, 1.800 de lei. Și asta din cauza că aia este ora de deficit în care concurăm cu alții ca să ne cumpărăm energie.

„Ne-am asumat să închidem capacități pe cărbune, în condițiile în care ni s-au dat bani să punem altceva în loc”

Cotidianul: Din cauza acestor capacități de producție scoase, cel puțin pe nuclear, care sunt sursele pe care ne putem baza? Am văzut că s-a deschis acel grup 4 de la Rovinari. E o soluție asta să redeschidem centralele pe cărbune, având în vedere că noi avem niște angajamente asumate la nivelul Uniunii Europene?

Otilia Nuțu: Asta cu angajamentele asumate sună atunci când ne-am asumat niște lucruri care sunt complet împotriva intereselor noastre naționale și acum, în sfârșit, ne-am recâștigat demnitatea și ne luptăm cu cotropitorul de la Bruxelles.

Nu! Problema este că noi ne-am asumat că închidem acele capacități pe cărbune în condițiile în care am promis și ni s-au dat bani europeni pentru asta, să construim altceva în loc. Iar acum, acea legislație care a venit zilele trecute, prin care spunem că, dacă nu se pune nimic în loc, nu se va închide ceea ce avem deja, înseamnă că perpetuăm problema pentru anii următori și păstrăm exact modelul de business care a fost și până acum la Oltenia, care poate să producă în pierdere, leafa merge, totul e în regulă.

Sigur că, în momentul în care n-ai cu ce să te deplasezi și ai prin bătătură o căruță moștenită de la străbunicul, atunci iei căruța și mergi cu ea, n-ai ce să faci. Însă întrebarea e de ce avem doar acea căruță.

„Nu și-a bătut nimeni capul să facă niște legi și reglementări la timp”

Cotidianul: M-aș întoarce puțin cu o ultimă întrebare la acele baterii de stocare. De ce nu a fost o voință politică să facem aceste baterii de stocare? Și am auzit diverse scenarii. Unul ar fi că ar fi fost o concurență pentru companiile de stat care produc energie. Cum vedeți dumneavoastră toată această lipsă de voință politică, de strategie?

Otilia Nuțu: Da, cred că este o combinație de indolență, prostie și poate e adevărat ceva și din ceea ce se spune. N-am de unde să știu lucrul ăsta. Cred că 90% mai curând indolență și prostie.

Și asta din cauza că pur și simplu nu și-a bătut nimeni capul să facă niște legi și reglementări la timp, în care să recunoaștem activitatea de stocare cu activitatea de stocare în sine. Adică, nu ca o vânzare cu răscumpărare de energie, pentru care se plăteau impozite în ambele sensuri.

Dar asta e o problemă care s-a rezolvat anul trecut și acela a fost momentul în care au început să apară diferite solicitări din partea investitorilor privați care vreau să-și construiască capacitatea de stocare. Deci, practic, puteam să vedeam clar că o barieră legislativă a împiedicat investițiile.

„Dăm din colț în colț”

Otilia Nuțu: Acum dăm din colț în colț și încercăm să autorizăm cât mai repede capacitățile de stocare care erau pe țeavă, ca să zic așa. Adică, erau pregătite și ceruseră diferite autorizări.

Sunt aici încă două probleme care au rămas. Faptul că Transelectica nu și-a făcut ani de zile investiții, deși a avut foarte ușor bani europeni și fără tot felul de complicații pe care le au, nu știu, cei care investesc în producție. Ei sunt monopol natural, nu au nicio problemă cu ajutori de stat sau altceva.

Dar nu și-au făcut investițiile necesare ca să poată să încorporeze în sistem cât mai mult o producție în cât mai multe puncte de pe hartă. Și pe urmă și la ANR durează foarte mult până să obțin licențele. Și din cauza asta avem aceste întârzieri.

Iar neînchiderea cărbunelui și păstărea pe hârtie a unor proiecte care nu se vor face niciodată, în special cele de la companiile de stat, limitează capacitatea Transelectrica de a încorpora în sistem investiții noi.

Și aici, iarăși, ar trebui în mod normal ca ANR să se ducă peste Transelectrica și să le impună să își facă odată planurile de investiții și, în același timp, statul român să decidă că unele proiecte nu se vor face niciodată. Spre exemplu, Reactoarele 3 și 4, pe care le avem pe hârtie în plan de cel puțin 25 de ani și nu fac nimic altceva decât să blocheze capacitatea de racordare de noi centrale în zona Dobrogea.