În ședința de guvern care a avut loc pe 17 decembrie, coaliția de guvernare a decis reducerea cu 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca această taxă să fie eliminată complet din 2027.

Firmele și-ar dori ca impozitul să fie eliminat chiar din 2026, pentru că împiedică dezvoltarea afacerilor – susțin managerii

„Ca principiu, o frână mai mică rămâne tot o frână”, a spus, joi, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, într-o conferinţă de presă, cu privire la acest tip de impozit pe care îl suportă sectorul privat.

„Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiţii productive în sectoare esenţiale precum IT&C, comerţ, transport şi producţie. IMCA va continua să descurajeze şi să blocheze investiţii în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta şi a concura în regiune şi pe pieţele internaţionale”, explică cei din CONCORDIA.

Prin Legea nr. 296/2023, a fost introdus un impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru firmele care, în anul anterior, au avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care plătesc un impozit pe profit mai mic decât 1% din cifra de afaceri. Aceste firme vor fi obligate să plătească impozitul pe profit la nivelul acestui impozit minim, adică 1% din cifra lor de afaceri.

Firmele mari românești ar fi fost mai afectate de IMCA decât multinaționalele

„Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat serios bugetele companiilor româneşti cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaţionale. ACDBR a susţinut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurenţial, afectând companiile româneşti şi a cerut Ministerului Finanţelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor româneşti”, a transmis Asociația Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).

Mediul de business cere ca deficitul bugetar să nu fie acoperit exclusiv din creșteri de taxe

„Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale.

Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030.

Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, au transmis organizațiile: FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, Concordia – Confederația Patronală Concordia, RBL – Fundația Romanian Business Leaders, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România, BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză, AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România, AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România și BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română.