Nu lipsesc nici programele care să încurajeze antreprenoriatul încă din timpul anilor de studiu dar acestea au, de multe ori, o finalitate incertă. Studentul capătă cunoștințe în domeniu dar va trebui să găsească singur calea spre finanțare.

Ce presupune rolul de administrator de grant?

Cel mai mare avantaj pe care îl au astfel de programe este crearea de locuri de muncă. Acest proces este ghidat de administratorul de grant care face proiectul de finanțare, obține fondurile și găsește beneficiarii. Universitățile pot, de cele mai multe ori, face parteneriate cu ONG-uri și primării.

Un exemplu de astfel de program se adresează universităților din zone care sunt într-o perioadă de tranziție, adică exact acolo unde crearea de locuri de muncă este prioritară, județele Gorj, Hunedoara, Dolj. Spre deosebire de marile centre universitare, acestea sunt zone unde locurile de muncă nu sunt ușor de obținut. Prin Programul de Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027, universitățile din regiune pot deveni administratori de granturi și pot gestiona proiecte de minimum 2 milioane de euro, dedicate înființării de întreprinderi sociale.

Acest mecanism permite universităților să ofere sprijin financiar direct — sub formă de granturi între 100.000 și 300.000 de euro dintr-un total de 27 de milioane de euro.

Universitățile de Medicină și Farmacie din toată țara au la dispoziție alte 15 milioane de euro prin apelul „Screening prenatal – Programe de urmărire, îngrijire a sarcinii și diagnosticare destinate gravidei și nou născutului”. Tot ce trebuie să facă este să se angajeze să facă testele incluse în program.

Fonduri europene de până la 100.000 de euro

Prin Start-Up Student studenții din România pot obține fonduri europene cu valori maxime de câte 40.000 Euro – 100.000 Euro pentru a-și deschide mici afaceri iar administratorii până la 2 milioane de euro.

Văzând aceste sume cele 60 de milioane de euro obținute pentru bursele sociale ale studenților par un mic ajutor nu o mare victorie.

Care sunt provocările pentru Universități?

Administrarea unor astfel de sume presupune și expertiză în cadrul universității, o responsabilitate în plus și angajați care pot gestiona proiecte ample. Monitorizarea implementării unui astfel de proiect este strictă iar rezultatele ușor de cuantificat. Proiectul include pentru fiecare sumă acordată exact câte locuri de muncă trebuie create și perioada pentru care este acordată finanțarea.

UE finanțează în 2026 mari proiecte pentru aplicații și noi tehnologii și aceasta este o șansă pentru tinerii care sunt la început de drum. Universitatea poate deveni un hub de afaceri pe care studentul să poată conta în parcursul profesional.

„În 2024, am început câteva proiecte demarate într-un parteneriat foarte serios cu Guvernul României; în 2024 a pornit Hub-ul Român de Inteligenţă Artificială, pe care l-am lansat anul acesta, Hub-ul Român de Hidrogen. Pregătim acum proiectele pentru zona de semiconductori. Am adunat alături de noi mari jucători în zona de cercetare, colegii noştri din Universităţile din Cluj, Iaşi şi Timişoara, pe mai multe platforme care să ofere României şansa de creştere, şi am proprietatea cuvintelor. În acest moment, România are nevoie majoră de expertiză și noi am reușit folosind proiectele europene.” afirma rectorul Universității Politehnice din București la începutul anului universitar.

La polul opus se află cazurile de fraudă cu fonduri europene, periodic universitari care s-au implicat din aceste proiecte fac prima pagină a ziarelor iar sumele delapidate sunt comparabile cu întreaga finanțare. Cel mai recent caz, iulie 2025, este cel în care patru angajate ale Universității Politehnica Timișoara au fost trimise în judecată pentru delapidare de fondurilor europene Erasmus și a fondurilor proprii, prejudiciul fiind de peste 2 milioane euro și 5 milioane de lei.

În cazul parteneriatelor cu oameni de afaceri asumarea unor astfel de proiecte devine și mai problematică.

Cu toate acestea, cele mai întâlnite programe sunt legate strict de activitatea în timpul studiilor:

• Prin PNRR se investește masiv în digitalizare, infrastructură verde și reforme, incluzând componente pentru universități (ex. centre de cercetare, digitalizare).
• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): se finanțează investiții în infrastructură universitară, laboratoare, dotări, eficientizare energetică.
• Fondul Social European Plus (FSE+): Sprijină dezvoltarea resurselor umane, formare profesională, incluziune socială și digitală.
• Programul Horizon Europe: Principalul program UE pentru cercetare și inovare, pentru proiecte de cercetare de vârf, colaborări internaționale, granturi individuale (ERC, MSCA).
• Programul Erasmus+: Vizează mobilitatea studenților, profesorilor, parteneriate strategice, proiecte de inovare în educație.

Printre apelurile dedicate universităților însă, nu o dată se poate observa prelungirea termenelor de depunere, semn că multe dintre aceste instituții nu sunt interesate sau nu au expertiza necesară pentru a asuma un astfel de proiect amplu.