Deficitul comercial al României a scăzut cu 2% în primele șase luni ale anului 2026, în contextul în care deficitul bugetar s-a înjumătățit, iar consumul continuă să scadă la nivel național. Cu toate acestea, România rămâne dependentă de importuri, care au crescut, însă nu la fel de rapid ca exporturile.

Datele Institutului Național de Statistică arată că deficitul balanței comerciale a României a ajuns la 16,5 miliarde de euro în primele șase luni ale anului și că este în ușoară scădere, cu 330 milioane de euro, aproximativ 2%, față de aceeași perioadă a anului 2025. Practic, în această perioadă țara noastră a exportat bunuri în valoare de 49 miliarde de euro și a realizat importuri de 65,5 miliarde de euro.

Jumătate din exporturile României, din industria auto

Mașinile și echipamentele pentru transport reprezintă cea mai mare pondere în exporturile României, 46,8%, cu o valoare de aproximativ 23 miliarde de euro. Cea mai importantă piață rămâne cea a Uniunii Europene, unde s-au dus peste două treimi din exporturile României.

Reducerea deficitului comercial, conform datelor INS, nu vine dintr-o prăbușire a importurilor, care au crescut în această perioadă. Vine dintr-o creștere mult mai mare a exporturilor, de 3% (față de +1,7% în cazul importurilor). Raportul dintre importuri și exporturi arată că suntem în continuare dependenți de partenerii comerciali pentru a satisface cererea de consum.

Pentru fiecare bun de 1 leu vândut de țara noastră, am cumpărat altul de 1 leu și 34 de bani din afara României.

De ce scade deficitul comercial?

Una dintre explicațiile posibile pentru reducerea deficitului comercial este și reducerea deficitului bugetar, prin efectul pe care consolidarea fiscală îl are asupra consumului și, implicit, asupra cererii pentru bunuri importate. În anul electoral 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB și creșterea economică a fost sub 1%, România a finanțat creșterea economică a altor state cu banii împrumutați de guvern și cei cheltuiți de români, pe bunurile de consum importate. Acest fenomen s-a menținut și în 2025, dar începe să se reducă mai vizibil în 2026.

„Explicația este relativ simplă. O bună parte din deficitul comercial al țării noastre apărea tot din cauza deficitului bugetar. Spre exemplu, statul român împrumuta bani pe care îi punea în construcția de autostăzi, iar materialele de construcții erau importate din afara țării.

Noi practic împrumutând bani adânceam deficitul bugetar și deficitul comercial, pentru că luam niște bani care nu rămâneau în țară, pentru că erau cumpărate materialele necesare pentru construcția de autostrăzi, dar care prin import adânceau deficitul comercial. Ducându-ne practic la încă un motiv pentru care nu este bine să te împrumuți atât de mult atât de repede, să ai deficit bugetar scăpat de sub control o perioadă atât de lungă de timp pentru că ajungi în situația României de astăzi: cu deficit bugetar și deficit comercial”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie mondială Christian Năsulea.

Am finanțat creștere economică în alte state

Scăderea consumului ar putea fi, în acest context, un prilej ca România să-și reducă balanța comercială, în condițiile în care consumul a ajuns, în luna iulie a anului 2026, la același nivel cu cel din decembrie 2023.

„Avantajul principal este acela că ne întoarcem către unde ar trebui să fim ca nivel normal al indicatorilor macroeconomici. Dacă nu ne-am fi împrumutat atât nu am fi ajuns să vedem aceste dezechilibre de balanță comercială, inflația, tot felul de lucruri care s-au agravat și afectează grav piața și puterea de cumpărare a cetățenilor români”, spune Christian Năsulea.

În ultimii ani salariile și pensiile din România au crescut rapid, iar banii oamenilor au fost cheltuiți pe bunuri de import. Dacă în anul 2021 deficitul comercial era de 23,6 miliarde de euro, acesta a crescut cu 44% în 2022 și a ajuns la 34 miliarde de euro. Un nivel atât de ridicat al deficitului comercial a mai fost atins în 2024.

Asta pentru că sunt anumite domenii în care depindem net de importuri, cum ar fi medicamentele, electronicele, electrocasnicele, produsele energetice precum țițeiul, dar și alimentele.

CITEȘTE ȘI:

SUA laudă România pentru transparența bugetară. Datele financiare publicate pentru 2025 au trecut evaluarea Departamentului de Stat

Cele mai recente date de la INS arată că am importat alimente și animale vii de 5,9 miliarde de euro, dar am exportat de doar 3,6 miliarde de euro. Unul dintre motive este structura comerțului agroalimentar: România exportă cantități importante de materii prime agricole, în timp ce importă produse alimentare procesate, cu valoare adăugată mai mare.

„Scăderea consumului este o consecință absolut normală într-o perioadă de consolidare fiscal-bugetară. Nu degeaba avem în teoria mainstream macroeconomică ideea că nu ar trebui să depășești un deficit de 3% din PIB, care oricum e mult. Să zicem că până la un deficit de 3%, pe termen lung, lucrurile se ajustează în așa fel încât să nu ai alte probleme.

Când ajungi la 10% deficit înseamnă că o parte importantă din consum, o parte importantă din importuri, este finanțată pe datorie, ceea ce este foarte periculos pentru că ajungi în situația în care nu mai poți să finanțezi operațiunile curente ale statului, serviciile sociale de bază din societate. Pentru că te-ai împrumutat prea mult, prea repede, fără să existe posibilitatea de a avea niște randamente atât de mari ale investițiilor care au fost făcute pe datorie încât să poți să te reechilibrezi”, explică economistul Christian Năsulea.