Preşedintele Nicuşor Dan va participa, marţi şi miercuri, la Summitul NATO de la Ankara, unde România va cere ca Marea Neagră să rămână o prioritate pentru Alianţă şi ca NATO să aibă o prezenţă militară mai clară în regiune şi pe teritoriul țării noastre, potrivit mandatului aprobat în CSAT. Care sunt mizele României la întâlnirea aliaţilor NATO?

• Corespondentul HotNews la Ankara, Laurențiu Ungureanu, va transmite principalele informaţii de la Summitul NATO din capitala Turciei.

Reuniunea liderilor NATO vine pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Europei de a-și majora cheltuielile pentru apărare și după luni de tensiuni transatlantice.

Securitatea României nu ţine doar de ce se întâmplă la graniţa cu Ucraina sau în Marea Neagră, ci de felul în care NATO îşi organizează apărarea pe tot flancul estic – acesta este mesajul cu care România va participa la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, organizat în capitala Turciei, în perioada 7-8 iulie, potrivit mandatului obţinut de preşedintele Nicuşor Dan în CSAT. 

Pe agenda oficială a evenimentului figurează și alte trei teme majore: investiţiile în apărare, industria de apărare şi sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv prin posibile noi angajamente de finanțare în valoare de miliarde de dolari.

La Summitul de la Ankara va participa şi preşedintele SUA, Donald Trump, care a plecat de la Casa Albă luni seară şi va ajunge marți după-amiază în Turcia, unde va fi întâmpiat de președintele Recep Tayyip Erdogan, cu o ceremonie oficială de sosire înainte de o întâlnire bilaterală. Tot marţi va fi organizată şi o cină a liderilor NATO. Miercuri, programul oficial cuprinde ceremonia de întâmpinare a liderilor aliaţi, fotografia de familie şi reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern. Acestea vor fi urmate de întâlniri bilaterale.

Donald Trump are programate discuţii separate cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cu preşedintele Siriei, Ahmad al-Sharaa, înainte de o conferinţă de presă şi de plecarea din Ankara. Pentru România, prezenţa lui Donald Trump la Ankara are o miză directă: Bucureştiul cere mai multă atenţie pentru Marea Neagră într-un moment în care Washingtonul discută din nou despre împărţirea poverii de securitate cu europenii.

Până la acest moment, România a reuşit să planifice o întâlnire bilaterală cu Lee Jae-myung, preşedintele Coreei de Sud, stat care nu este în NATO. România a semnat în 2024 un contract de aproape un miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru 54 de obuziere autopropulsate şi 36 de vehicule pentru realimentarea cu muniţie, cu livrări eşalonate până în 2029

Cine face parte din delegația României la summitul NATO și care este agenda

Din delegaţia României la Ankara fac parte Radu Miruţă, ministrul interimar al Apărării, Oana Ţoiu, ministrul interimar de Externe, Marius Lazurca, consilierul prezidenţial pentru politică externă şi securitate naţională, Diana Iancu, consilieră prezidenţială pentru comunicare, generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, Vlad Ionescu, consilier de stat pentru politică externă, Sorin Cîrstea, secretarul CSAT, şi Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO.

Administraţia Prezidenţială aşteaptă ca declaraţia finală a summitului să se refere şi la unitatea şi la solidaritatea aliată, la importanţa relaţiilor transatlantice, la importanţa Europei pentru securitate, precum şi la faptul că Rusia reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii colective.

Principala miză pentru ţara noastră este să ceară NATO „o postură de descurajare şi apărare puternică” şi „o prezenţă militară corespunzătoare” în zonă şi pe teritoriul României. 

„Vorbim în primul rând despre securitate maritimă şi securitate pe Flancul estic, unde România la Summit-ul de la Ankara va continua discuţiile avute pe parcursul ultimului an, după Summit-ul de la Haga, privind necesitatea creşterii capabilităţilor prezente atât din perspectiva securităţii maritime cât şi pe Flancul estic”, a afirmat, luni, ministra de Externe, Oana Țoiu, citată de News.ro.  

Ea a spus că „Marea Neagră nu este o miză doar pentru România, ci şi pentru Turcia şi Bulgaria”: „De fapt, este o miză pentru întreg spaţiu aliat, pentru că protejarea ei şi menţinerea securităţii maritime este un element cheie pentru a asigura fluxurile comerciale necesare, cât şi protecţia infrastructurii critice, fie că vorbim de cablurile submarine sau de platformele pentru energie”.  

Incidentele cu drone din România

Summitul NATO este o ocazie în care ţara noastră ar putea vorbi despre incidentele cu drone de pe teritoriul României, au explicat, pentru HotNews, surse convergente.

Astfel, România va susţine iniţiativa NATO Drone Edge, un cadru de cooperare pentru combaterea dronelor. Planul mai presupune şi crearea unei pieţe comune pentru achiziţionarea de sisteme anti-dronă şi asumarea unui angajament pentru instruirea de piloţi de drone.

Şi tema minelor marine va fi ridicată de ţara noastră la Ankara, are în plan Administraţia Prezidenţială. România va invoca cooperarea cu Bulgaria şi Turcia prin MCM Black Sea, grupul creat pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră.

Iniţiativa a fost semnată în ianuarie 2024, la Istanbul, de România, Bulgaria şi Turcia, cele trei state NATO riverane Mării Negre. MApN a descris MCM Black Sea ca pe o iniţiativă importantă pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, dar şi pentru postura de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic.

Cât alocă România pentru apărare

O miză importantă pentru preşedintele Nicuşor Dan, în dialogul cu liderii aliaţi, va fi să arate că ţara noastră şi-a sporit investiţiile în apărare, au susţinut surse din rândul oficialilor români care vor participa la summitul de la Ankara. 

România a alocat, în 2025, 3,18% din PIB pentru apărare, dacă sunt incluse şi cheltuielile conexe cu infrastructura, iar în 2026 nivelul total ar urma să ajungă la 3,69% din PIB. Din această sumă, 2,45% reprezintă cheltuieli militare de bază, iar 38% din acestea merg către achiziţii. De asemenea, în anul 2027 sunt aşteptate cheltuieli de 4,23% din PIB, susţine Administraţia Prezidenţială, care are de gând să prezinte şi situația programului european SAFE, instrumentul prin care UE pune la dispoziţia statelor membre împrumuturi pentru investiţii în apărare şi achiziţii comune.

După ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la Summitul B9 de la Bucureşti că reuniunea de la Ankara nu va fi doar despre bani, ci şi despre capabilităţi gata de luptă şi despre creşterea puternică a industriei de apărare, preşedintele Nicuşor Dan le va vorbi aliaţilor şi despre planul pentru înzestrarea militară a României.

Aceasta este, de fapt, una dintre marile teme ale NATO în acest moment. Alianţa nu mai discută doar despre procentul din PIB, ci despre ce cumpără statele cu acei bani, cât de repede poate produce industria de apărare şi dacă aliaţii au echipamentele de care au nevoie. NATO spune că Summitul de la Ankara va urmări tocmai felul în care angajamentele de la Haga sunt transformate în rezultate concrete. 

Marţi, 7 iulie, înaintea reuniunii liderilor, are loc NATO Security and Defence Industry Forum, dedicat producţiei, investiţiilor şi inovării în apărare. În cadrul Forumului, se va discuta cum pot fi transformaţi banii alocaţi apărării în producţie mai mare, cooperare industrială şi achiziţii comune. România va fi reprezentată de Ministerul Apărării, de Ministerul Economiei şi de companii din industria naţională de apărare.

Sprijin pentru Republica Moldova

Bucureştiul va prezenta la Ankara contribuţia României la sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a securităţii din zona Mării Negre, arată documentul CSAT. La Summitul B9 al statelor flancului estic al NATO, organizat pe 13 mai la Bucureşti, preşedintele Nicuşor Dan a spus că Republica Moldova este ameninţată de un război hibrid dus de Rusia şi că este important ca Alianţa să ajute Chişinăul să reziste acestei presiuni.

Agenda României pentru întâlnirea de la Ankara a fost conturată la Summitui B9, unde statele de pe flancul estic şi statele nordice au vorbit, pentru prima oară, despre o linie strategică de la Marea Neagră la Marea Baltică şi până în zona nordică şi arctică. Strategia a fost lăudată secretarul general Mark Rutte, care a vorbit la Bucureşti despre unitatea aliaţilor, „de la Marea Neagră, la Marea Baltică, până la Arctica”.

Summitul de la Ankara are şi o miză simbolică pentru România. Este al doilea summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat. Summitul de la Istanbul din 2004 a avut loc la câteva luni după cea mai mare extindere a NATO, când au intrat şapte state noi, inclusiv România şi Bulgaria.