Până acum câțiva ani, majoratul însemna, pentru majoritatea românilor, o petrecere restrânsă cu familia și prietenii apropiați, eventual un tort și câteva cadouri simbolice. În 2026, lucrurile arată complet diferit: în tot mai multe orașe din țară, majoratul a căpătat aerul unei mini-nunți, cu restaurant rezervat, ținută de gală, listă de invitați și, mai ales, plicul cu bani devenit aproape obligatoriu.

Cum a ajuns majoratul „ca la nuntă”

Tendința este confirmată de discuții tot mai frecvente în comunitățile locale, unde părinți și tineri compară sumele oferite la petrecerile de 18 ani cu cele întâlnite, până de curând, exclusiv la nunți. În multe cazuri, suma considerată „de bun-simț” a ajuns între 700 și 1.000 de lei per invitat, existând însă și cazuri în care s-au oferit 1.200 sau chiar 1.500 de lei, iar pentru cupluri, sumele au urcat, ocazional, până la 1.800-2.000 de lei, cifre care, cu doar câțiva ani în urmă, ar fi părut nepotrivite pentru un eveniment de acest tip.

Explicația vine, în bună parte, chiar din formatul ales de tot mai multe familii: petreceri organizate la restaurant, cu meniu complet, muzică live sau DJ și zeci de invitați, practic, aceeași structură de costuri ca la o nuntă modestă. Iar acolo unde există un cost real al mesei per invitat, apare, aproape automat, și presiunea socială de a-l „acoperi” prin darul oferit, exact ca la nuntă.

Vocile care contestă tendința

Nu toată lumea privește cu ochi buni această evoluție. Există voci, printre părinți și invitați deopotrivă, care consideră că majoratul ar trebui să rămână, în esență, o petrecere aniversară obișnuită, iar decizia de a-l transforma într-un eveniment extravagant ține de alegerea familiei sărbătoritului, nu de o normă socială impusă tuturor. În aceeași discuție, mulți subliniază că suma oferită în plic ar trebui să rămână una rezonabilă, adaptată posibilităților financiare ale fiecărui invitat, nu un standard rigid impus de amploarea evenimentului.

Ce spune tendința despre schimbarea de generație

Fenomenul depășește, de fapt, simpla discuție despre sume de bani. El reflectă o schimbare mai amplă în modul în care generația actuală de tineri și părinții lor raportează evenimentele de familie la statutul social. Dacă în trecut majoratul era, în primul rând, un moment de tranziție simbolică spre viața de adult, marcat discret, în prezent tot mai multe familii aleg să-l transforme într-o declarație publică de reușită și apartenență socială, vizibilă prin amploarea petrecerii și, implicit, prin suma pe care invitații simt nevoia s-o ofere pentru a nu părea „insuficienți”.

Această presiune are însă și un revers: pentru mulți invitați, adesea colegi de liceu sau prieteni tineri, fără venituri proprii sau cu venituri modeste, suma de 700-1.000 de lei cerută, informal, pentru un singur eveniment poate reprezenta un efort financiar considerabil, greu de justificat pentru aniversarea unui adolescent.

Un fenomen relativ nou, dar în extindere

Comparativ cu darul de nuntă, o tradiție veche, cu reguli sociale bine stabilite de-a lungul timpului, adaptate în funcție de relația cu mirii, oraș și tipul de eveniment, darul de majorat este un fenomen mult mai recent și mai puțin standardizat. Tocmai de aceea, sumele variază mult mai haotic de la un caz la altul, iar discuțiile despre „cât se cuvine” să se ofere rămân, deocamdată, mai degrabă informale, purtate în grupuri de WhatsApp sau la cafea între părinți, decât reglementate de o normă socială clară, așa cum se întâmplă în cazul nunților.

Rămâne de văzut dacă tendința se va consolida în anii următori, transformând majoratul într-un eveniment cu reguli la fel de bine definite ca nunta, sau dacă va rămâne un fenomen limitat la anumite orașe și cercuri sociale, fără să devină o normă națională.

Citește și: Nu toți vor să fie șefi. Generația X spune „Nu” promovărilor la locul de muncă