Datele consultate de cotidianul Jurnalul arată că exporturile românești de arme și tehnică militară în al doilea trimestru al anului au rămas la un nivel foarte scăzut. Ele au fost de doar 90,77 de milioane de euro, dar comparativ cu primul trimestru, când au fost de circa 70 milioane de lei, ele au înregistrat o ușoară creștere. Datele nu includ însă și eventualele livrări de tehnică militară către Ucraina, ajutorul acordat acestei țări fiind secretizat. Principala destinație a exporturilor industriei românești a fost Republica Cehă, după ce în primul trimestru a fost Israel, țară aflată în război de la sfârșitului lui 2023.
Datele Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe confirmă că industria de apărare românească este foarte departe de liga mare a exportatorilor de arme.
În condițiile în care industria românească de apărare are în continuare un grad extrem de scăzut de tehnologizare din cauza lipsei investițiilor și a ignorării de ani de către autorități a Legii offsetului, principalul produs de export a fost în al doilea trimestru al anului muniția. La această categorie exporturile au urcat la 28,48 de milioane de euro, aproape dublu față de valoarea exporturilor din primul trimestru, care a fost de 14,75 de milioane de euro).
Pe pozițiile următoare au fost exporturile de agenți chimici, agenți biologici și „agenți pentru combaterea revoltelor”, cu o valoare de 9,98 de milioane de euro (8,69 de milioane de euro în primul trimestru), echipamente electronice special concepute pentru utilizare militară (sisteme de comunicații radar, bruiaj, ghidaj) cu o valoare de 9 milioane de euro și documentații tehnice și asistență tehnică cu o valoare de 8,29 de milioane de euro.
Principalele țări de export
În al doilea trimestru al anului principala destinație de export a industriei de apărare a fost, în mod surprinzător, Republica Cehă, cu 26,56 de milioane de euro. Aici am trimis aproape exclusiv muniție (26,43 de milioane de euro). Israelul a rămas o țară foarte importantă pentru exporturile românești, acestea urcând la 20 de milioane de euro, după ce în primul trimestru acestea fuseseră de circa 14 milioane de euro. Aici am trimis în special bombe, torpile, rachete dirijate și nedirijate (7 milioane de euro), și echipamente electronice (5,14 milioane de euro).
În ceea ce privește exporturile noastre către SUA, acestea sunt în continuare la un nivel derizoriu, chiar dacă au urcat de la 1,10 milioane de euro în primul trimestru la două milioane de euro în al doilea trimestru.
Dacă în primul trimestru al anului nu am exportat tehnică militară în Republica Moldova, în al doilea trimestru am exportate software de comandă și control 2,45 de milioane de euro
Nu avem nicio companie în TOP 100
Industria națională de apărare este structurată în jurul Holdingul Romarm, care reunește 15 fabrici de armament și un centru de excelență în cercetare, dezvoltare și inovare. România nu are nici nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor după venituri din industria de apărare, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). O analiză publicată în luna iunie de firma de consultanță Erste Young (EY) arăta că pentru România politica UE de înzestrare a armatelor țărilor membre va aduce beneficii economice şi tehnologice în funcție de politicile publice adoptate, de parteneriate strategice cu sectorul privat şi de capacitatea de a transforma cererea militară într-un catalizator pentru dezvoltare, retehnologizare şi crearea de competenţe relevante la nivel local. Deocamdată aceste lucruri nu se întâmplă decât în măsură foarte mică. Aproximativ 38% din bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) pe anul 2026 este alocat înzestrării Armatei Române, ceea ce înseamnă aproximativ 18,8 miliarde de lei dintr-un buget total de circa 49,426 de miliarde de lei, echivalentul a 2,45% din Produsul Intern Brut al României, la care se adaugă și cele aproape 17 miliarde de euro puse la dispoziția României prin programul European SAFE. Din păcate, foarte puțini din acești bani ajung și la industria națională de apărare, cei mai mulți mergând la companii străine, ocolind Legea offsetului care prevede ca furnizorii străini de echipamente militare să returneze în economia națională o valoare de 80% din valoarea contractului de achiziție. Asta se traduce prin comenzi foarte puține, iar în prezent gradul de acoperire cu comenzile venite dinspre Ministerul Apărării Naționale către industria de apărare reunite sub umbrele ROMARM reprezintă doar 4,7% din total, potrivit sindicaliștilor din această ramură.
