Cererea, considerată una „extraordinară” de către administrația prezidențială, survine într-un moment tensionat atât politic, cât și judiciar în Israel.

Netanyahu cere grațiere

Potrivit comunicatului transmis de biroul președintelui Isaac Herzog, solicitarea prim-ministrului va fi analizată cu „responsabilitate și sinceritate”, numai după ce vor fi primite toate opiniile juridice relevante, scrie Sky News.

Președinția a subliniat caracterul excepțional al cererii, având în vedere consecințele majore pe care o grațiere prezidențială le-ar putea genera în plan politic și instituțional.

Reacții internaționale

Evenimentul a atras atenția comunității internaționale, în special după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis recent o scrisoare lui Isaac Herzog.

În mesaj, liderul american a cerut „grațierea completă” a lui Netanyahu, argumentând că acesta a „stat drept pentru Israel în fața unor adversari puternici” și că „atenția sa nu ar trebui distrasă inutil”.

Intervenția președintelui american a generat discuții intense despre implicațiile diplomatice și politice ale cazului.

Contextul juridic

Procesul, deschis oficial în 2020, este rezultatul unei anchete îndelungate finalizate cu inculparea lui Benjamin Netanyahu în 2019.

Premierul este acuzat în trei dosare distincte, printre care și primirea unor cadouri în valoare de aproape 700.000 de shekeli (aproximativ 166.500 de lire sterline) de la oameni de afaceri. Netanyahu a pledat nevinovat la toate acuzațiile, susținând că dosarele sunt motivate politic.

Deși procesul se află încă în desfășurare și nu a fost pronunțată o sentință, solicitarea de grațiere reprezintă o mișcare juridică fără precedent în istoria recentă a Israelului. Urmează ca președintele Isaac Herzog să decidă dacă cererea va fi aprobată sau respinsă, o decizie cu potențial de a remodela scena politică israeliană.