Dacă până de curând problemele financiare afectau în special firmele mici și mijlocii, datele din primul trimestru al anului 2026 arată că dificultățile s-au mutat tot mai mult către companiile mari, integrate în lanțuri economice complexe.

De ce ajung și firmele mari în insolvență

Datele oficiale citate în analiza Sierra Quadrant arată o creștere semnificativă a numărului de companii mari intrate în insolvență.

În primul trimestru din 2026, 66 de companii cu active de peste 1 milion de euro au ajuns în această situație, față de 25 în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit experților, această evoluție este legată de o corecție economică mai amplă, care își arată efectele în mai multe zone ale economiei. Printre principalele s-ar regăsi: costurile ridicate de finanțare, presiunea pe lichidități și scăderea consumului în anumite sectoare.

Cele mai afectate domenii rămân construcțiile, comerțul și transporturile, însă specialiștii remarcă faptul că, acum, problemele se extind și în industrie, energie, servicii și agricultură.

Blocajul financiar, problema care se propagă în lanț

Specialiștii de la Sierra Quadrant atrag atenția că una dintre cele mai mari probleme este blocajul financiar care s-a acumulat în economie.

În practică, firmele întârzie încasările, dar întârzie și plățile către parteneri, ceea ce duce la un efect de domino în tot lanțul economic.

Acest mecanism afectează inclusiv companiile mari, care au sute de angajați și rețele extinse de furnizori și creditori, iar situația este agravată și de faptul că economia românească se bazează puternic pe creditul comercial, adică pe plățile dintre companii, nu doar pe finanțarea bancară.

Agricultura și industria se confruntă și ele cu o presiune tot mai mare

Un alt semnal important care nu poate fi ignorat vine din agricultură. Aici, ne spun specialiștii, numărul insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an.

De vină ar fi atât condițiile climatice dificile din 2024, costurile ridicate de finanțare, cât și problemele din lanțurile de aprovizionare.

Și industria este afectată, în special sectoarele precum industria alimentară, prelucrarea lemnului și construcțiile metalice. Aici se resimt scăderea cererii externe și încetinirea economiei germane, principalul partener comercial al României.

Specialiștii constată că presiunea economică e în creștere, de la un trimestru la altul

Un alt detaliu important din analiză este concentrarea insolvențelor în luna martie, când s-au înregistrat 40% din totalul primului trimestru.

Acest lucru sugerează că presiunea economică s-a accelerat și ar putea continua să crească în trimestrul al doilea din 2026.

Pentru companii, acest context înseamnă un risc mai mare de blocaje financiare, în special pentru cele care depind de încasări rapide și de continuitatea contractelor.

La ce ne putem aștepta în perioada următoare

Analiza arată că în perioada următoare testul real va fi capacitatea companiilor de a rezista presiunii financiare și de a evita intrarea în insolvență sau faliment.

Specialiștii avertizează că multe firme ajung prea târziu la soluții de redresare, când activele și fluxurile de business sunt deja afectate, ceea ce reduce șansele de salvare.

Totodată, există și companii care, deși sunt în dificultate, încă au activitate viabilă, contracte și angajați calificați, dar sunt afectate de lipsa lichidităților. Pentru acestea, soluțiile de restructurare pot fi mai eficiente decât lichidarea.

Acestea fiind datele, este vizibil faptul că actualele crize care macină românia se propagă în lanț în întreaga economie, mediul privat fiind una dintre zonele puternic afectate, de la firmele mici, până la giganții din diverse domenii.