Cu peste două treimi din voturi, Camera Deputaților din Parlamentul bolivian a abrogat o prevedere în vigoare din 2020 care limita capacitatea executivului de a declara stare de urgență. Legea care abrogă această prevedere „a fost adoptată”, a declarat președintele Camerei, Roberto Castro, în timpul unei sesiuni virtuale la care au participat 117 deputați, potrivit Le Figaro. Deja aprobată de Senat, legislația îi acordă acum șefului statului o mai mare libertate de acțiune.
Se cer noi alegeri
Protestatarii resping politica economică a guvernului, cer creșteri salariale și acuză autoritățile că distribuie benzină de calitate inferioară, despre care se presupune că a avariat mii de vehicule.
Guvernul a denunțat protestele ca având ca scop „subminarea statului de drept” și l-a acuzat pe fostul președinte socialist Evo Morales, fugar într-un caz de presupus trafic de minori, de instigare la acestea. Fostul șef de stat a cerut duminică guvernului să organizeze noi alegeri în termen de 90 de zile. Comunitatea internațională, condusă de Statele Unite, și-a exprimat sprijinul ferm pentru democrația boliviană.
Legături strânse cu Statele Unite
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat săptămâna trecută că Statele Unite nu vor permite „infractorilor și traficanților de droguri să răstoarne liderii aleși democratic”. Promițând să rupă cu douăzeci de ani de politici de stânga urmate de predecesorii săi Evo Morales și Luis Arce, Rodrigo Paz a stabilit legături mai strânse cu Statele Unite, instituțiile financiare internaționale și interesele de afaceri, distanțându-se în același timp de sindicate.
