Peste 1.600 de accidente rutiere grave au fost înregistrate în România în primele șase luni din 2026. Aproape 100 dintre ele au avut drept cauză neacordarea priorității pietonilor care traversau regulamentar. În același timp, indisciplina pietonilor este indicată de Poliția Română drept principala cauză a accidentelor rutiere grave.

România are astfel o problemă cu două fațete: pietonii sunt printre cei mai vulnerabili participanți la trafic – cum subliniază și experții UE în mobilitate –, dar pot deveni, prin încălcarea regulilor, și cauza unor accidente grave.

O trecere de pietoni ar trebui să fie unul dintre cele mai sigure locuri de traversare a unui drum. În realitate, „zebra” nu elimină riscul.

În primele șase luni din 2026, aproape 100 de accidente rutiere grave (91, mai exact) au fost provocate de neacordarea priorității pietonilor care traversau sau se deplasau regulamentar, potrivit datelor Poliției Române transmise Cotidianul.ro.

De cealaltă parte, Poliția Română indică traversarea neregulamentară drept principala cauză de producere a accidentelor rutiere grave atât în prima jumătate din 2026, cât și pe întreg anul 2025.

Cele două situații trebuie privite împreună: pietonul care respectă regulile trebuie protejat, iar pietonul care le încalcă trebuie să înțeleagă că își asumă un risc major și poate contribui la producerea unui accident.

30 km/h pot face diferența dintre viață și moarte

Pentru experții europeni, una dintre cele mai eficiente măsuri pentru protejarea pietonilor este reducerea vitezei în zonele urbane.

Grupul de experți privind mobilitatea urbană recomandă o limită de 30 km/h în zonele urbane, considerând-o măsura cu cel mai mare impact asupra siguranței utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. Categoria îi include pe pietoni, bicicliști, motocicliști și conducătorii de trotinete electrice și scutere.

Alte recomandări-cheie sunt asigurarea unei infrastructuri de calitate, inclusiv treceri de pietoni sigure și spații separate pentru pietoni și bicicliști.

Motivul este legat direct de gravitatea accidentelor. Un raport al Comisiei Europene publicat în februarie 2026 estimează că, în cazul unui pieton lovit de un autoturism, probabilitatea de supraviețuire este de aproximativ 90% la 30 km/h, dar scade la aproximativ 20% la 50 km/h.

Cu alte cuvinte, viteza nu influențează doar posibilitatea ca șoferul să evite pietonul. Ea poate decide și cât de grav va fi accidentul atunci când impactul nu mai poate fi evitat.

Comisia Europeană indică viteza excesivă sau neadaptată drept unul dintre principalii factori de risc, fiind implicată în aproximativ 10-15% dintre toate accidentele și în circa 30% dintre cele mortale.

• 30 km/h — aproximativ 90% șanse de supraviețuire
• 50 km/h — aproximativ 20% șanse de supraviețuire

Când pietonul are prioritate, dar nu este protejat

În România, datele statistice sunt dublate de cazuri concrete. În București, în perioada 2021-2025, aproximativ două din cinci accidente grave – circa 375 – au fost cauzate de neacordarea priorității de trecere pietonilor, potrivit unei analize HotNews care citează date ale Direcției Rutiere a Poliției Capitalei. În aceeași perioadă, aproape 500 de pietoni au fost considerați vinovați de producerea unor accidente grave.

• La mijlocul lunii iulie 2026, la Alba Iulia, o femeie de 62 de ani care traversa regulamentar, pe o trecere marcată și semnalizată, a fost accidentată mortal de un autoturism. Cu doar trei ore înainte și la aproximativ un kilometru distanță, o femeie de 77 de ani fusese grav rănită, tot pe o trecere de pietoni.
• În martie, la București, o femeie de 68 de ani a fost lovită pe o trecere de pietoni, în zorii zilei. După mai mult de o lună de spitalizare, aceasta a murit. Șoferul, un jucător de fotbal străin legitimat la acel moment la Rapid București, a părăsit locul accidentului, dar a fost identificat ulterior, pus sub control judiciar și trimis în judecată pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului. Recent, măsura controlului judiciar a fost ridicată.
• Și mai recent, mai exact în noaptea de 11 spre 12 august, trei pietoni au fost accidentați mortal de un autoturism condus de un tânăr de 20 de ani – care nu avea permis – în apropierea localității Corbii Mari, din Dâmbovița. Șoferul și un pasager din mașină au murit și ei, după ce autoturismul s-a răsturnat în după ce a acroşat pietonii. Potrivit IPJ Dâmbovița, pietonii se deplasau pe carosabil.
• Conform Codului Rutier, pietonii sunt obligați să circule (doar) pe trotuar, dar acolo unde nu există, deplasarea lor este permisă pe acostamentul drumului; când și acostamentul lipsește, pietonii pot circula pe partea carosabilă, dar sunt obligați să se deplaseze cât mai aproape de marginea din stânga a direcției lor de mers.
• Cu doar câteva ore înainte, în centrul Brașovului, un șofer de 50 de ani a pierdut controlul volanului și a intrat pe spațiul verde, apoi pe trotuar, unde a lovit din plin trei pietoni. Doi dintre aceștia au murit, iar unul este spitalizat, la fel ca și șoferul.
• La mijlocul lunii martie, un accident cumplit în care o tânără de 29 de ani, însărcinată, care se deplasa pe un trotuar din centrul Clujului, alături de alte două tinere, a fost accidentată grav, după ce un șofer a schimbat, fără să se asigure, direcția de deplasare și a lovit o altă mașină, care a fost proiectată pe trotuar, izbind de zid tânăra. La scurt timp, aceasta a murit, iar tragedia a născut vii dezbateri la nivel local.

Cazurile de mai sus arată că existența unei treceri de pietoni sau a unor trotuare nu este suficientă. Contează dacă pietonul poate fi văzut la timp, dacă șoferul respectă regulile de circulație și se deplasează cu o viteză care îi permite să oprească și dacă infrastructura și restricțiile impuse îl determină să reducă viteza.

O trecere sigură trebuie să fie și vizibilă

Legislația românească prevede deja obligații privind infrastructura. Administratorii drumurilor trebuie, în condițiile prevăzute de lege, să asigure iluminarea corespunzătoare a trecerilor nesemaforizate. Pentru anumite categorii de drumuri din intravilan sunt prevăzute sisteme de iluminat care să creeze un contrast puternic între trecerea de pietoni și carosabil.

De asemenea, în situațiile prevăzute de reglementările în vigoare, administratorii drumurilor trebuie să aplice marcaje rezonatoare sau alte dispozitive de calmare a traficului înaintea trecerilor de pietoni și în zonele cu risc crescut de accidente.

Problema este, prin urmare, mai largă decât simpla existență a unei „zebre”. O trecere sigură trebuie să fie vizibilă, iluminată, semnalizată și amplasată astfel încât șoferul să aibă timp să observe pietonul și să oprească.

Aceasta este și logica abordării europene de tip „sistem sigur”: dacă oamenii pot greși, infrastructura și vehiculele trebuie proiectate astfel încât greșeala să nu ducă inevitabil la moarte.

Când indisciplina pietonilor devine cauza accidentului

Există însă și cealaltă față a problemei, când indisciplina pietonilor provoacă ea însăși tragedia, chiar dacă e vorba de pierderea propriei vieți.

• La final de iulie, pe DN1, lângă localitatea Bănești (Prahova), un pieton de 46 de ani, aflat pe carosabil, a fost accidentat mortal de un TIR. Din primele informații, relatate de Observatorul Prahovean, dar neconfirmate oficial, este posibil ca pietonul (însoțit de o altă persoană) să fi făcut un gest brusc – ar fi îngenuncheat pe carosabil, nefiind exclus să fie sub influența alcoolului. Șoferul este cercetat, între timp, pentru ucidere din culpă.
• În februarie, un bărbat de 73 de ani a murit în apropiere de Livezile (Bistrița-Năsăud), după ce ar fi traversat neregulamentar șoseaua națională, într-o zonă unde nu era amenajată trecere de pietoni, lucru reclamat și cerut de localnici în trecut, potrivit TVR.
• În ianuarie, un bărbat de 60 de ani, care se angajase în traversarea carosabilului, a murit în București după ce a fost accidentat de o mașină care încercase să evite coliziunea cu alt autoturism.

Codul rutier prevede că pietonii trebuie să traverseze prin locurile special amenajate și semnalizate, iar în lipsa acestora, în localități, pe la colțul străzii, numai după ce se asigură că traversarea se poate face fără pericol.

Prioritatea față de vehicule există atunci când pietonul este angajat regulamentar în traversare printr-un loc special amenajat și semnalizat sau traversează la culoarea verde a semaforului.

Pietonii nu au voie nici să prelungească timpul de traversare, să se oprească sau să se întoarcă pe trecerile nesemaforizate. Regulile nu sunt, așadar, doar recomandări. Încălcarea lor poate avea consecințe financiare, dar, mai important, poate avea consecințe ireversibile.

Amenzi pentru pietoni, permis suspendat pentru șoferi

Pentru pietonii care încalcă normele privind circulația pe drumurile publice, sancțiunea este din clasa I, respectiv 2-3 puncte-amendă. La valoarea actuală a punctului-amendă, aceasta înseamnă între 432 și 649 de lei.

Pentru șoferii care nu acordă prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversare, sancțiunea este din clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă, adică între circa 1.300 și 1.730 de lei, plus suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile.

Dacă neacordarea priorității produce un accident cu pagube materiale, suspendarea poate ajunge la 90 de zile. Mai mult, dacă accidentul se soldează cu vătămări corporale sau deces, cazul poate intra în sfera penală, în funcție de circumstanțele concrete și de rezultatul anchetei.

Sancțiunea nu poate însă repara consecințele unui accident mortal. De aceea, prevenția rămâne esențială.

România nu este singură în această problemă

În 2024, în zonele urbane din UE, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor – pietoni, bicicliști, motocicliști și utilizatori ai dispozitivelor de mobilitate personală (trotinete electrice, scutere) – au reprezentat aproximativ 70% din totalul deceselor rutiere. La nivelul tuturor tipurilor de drumuri, pietonii au reprezentat 18% din decesele rutiere.

Numărul pietonilor decedați în accidente rutiere în UE a scăzut cu aproximativ 900 între 2019 și 2023. Totuși, în orașe, aproape 70% dintre persoanele decedate în accidente rutiere erau utilizatori vulnerabili, procent care a rămas ridicat și arată nevoia unor măsuri suplimentare.

Comisia Europeană insistă asupra unei abordări în care nu se caută doar vinovatul după producerea accidentului, ci se încearcă prevenirea lui și reducerea gravității atunci când impactul nu poate fi evitat.

Și mașina trebuie să „vadă” pietonul

O parte a soluției vine din tehnologie.

Regulamentul european privind siguranța generală a vehiculelor, intrat pe deplin în vigoare în iulie 2024, a introdus pentru vehiculele noi sisteme precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei, asistența pentru menținerea benzii, informarea privind unghiul mort și avertizarea la mersul înapoi.

În plus, vehiculele trebuie să ofere o protecție mai bună în cazul impactului cu utilizatori vulnerabili, inclusiv prin extinderea zonelor de protecție împotriva impactului la nivelul capului.

Este parte din ceea ce Comisia numește abordarea „sistemului sigur”: drumuri mai sigure, vehicule mai sigure, utilizarea mai sigură a drumurilor, intervenții mai bune după accidente și o analiză mai bună a datelor.

Ce ar putea schimba concret situația

Din recomandările europene și din problemele evidențiate de datele românești rezultă câteva direcții clare:

• Zone cu limită de 30 km/h în sectoarele urbane cu trafic pietonal intens.
• Treceri de pietoni cu adevărat sigure, nu doar marcate: iluminare, vizibilitate, semnalizare și măsuri de calmare a traficului acolo unde riscul o impune.
• Infrastructură separată, acolo unde este posibil, pentru pietoni și bicicliști.
• Control mai eficient al vitezei și al comportamentelor periculoase, inclusiv alcoolul și distragerea atenției.
• Educație rutieră pentru pietoni, în special privind traversarea regulamentară și riscurile circulației pe carosabil.
• Folosirea datelor pentru identificarea punctelor periculoase, inclusiv prin noile tehnologii și instrumente de analiză.

„Zebra” nu ar trebui să fie o promisiune, ci o protecție

Cazurile din România arată două lucruri care trebuie tratate simultan.

Pietonul care traversează sau se deplasează regulamentar trebuie protejat. Șoferul care nu acordă prioritate trebuie sancționat. În același timp, pietonul care traversează neregulamentar trebuie să știe că își asumă un risc major și poate contribui la producerea unui accident.

Dar, dincolo de stabilirea vinovăției după producerea accidentului, întrebarea esențială este alta: ce se poate face ca accidentul să nu aibă loc sau, dacă se produce, să nu fie mortal?

Răspunsul european nu are în vedere o amendă singulară și nici o singură campanie de informare. Soluțiile combină reglementări de viteze mai mici, pe anumite sectoare, infrastructură mai bună, treceri vizibile și sigure, vehicule capabile să detecteze și să protejeze utilizatorii vulnerabili și un comportament responsabil din partea tuturor.

România a făcut progrese în reducerea numărului de accidente și decese, dar rămâne printre statele UE cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, alături de Bulgaria și Croația. În 2025, rata mortalității la un milion de locuitori a fost de 68 în România (în scădere de la 78, în 2024).

UE a lansat încă din 2018 obiectivul – asumat și de România – de reducere cu 50%, până în 2030, a numărului de decese și vătămări grave rezultate din accidente rutiere, respectiv reducerea la zero a deceselor rutiere până în 2050. În 2025, au fost 19.400 de decese rutiere în UE, cu circa 3% mai puţin decât în 2024, conform datelor preliminare publicate în martie 2026.

O trecere de pietoni nu ar trebui să fie un loc în care pietonul „are dreptate”, dar își poate pierde viața. Ar trebui să fie un loc proiectat astfel încât respectarea regulilor să fie suficientă pentru a-l proteja. La fel, și respectarea regulilor de către pietoni nu este cazul să fie una opțională.