Chișinăul face ultimii pași spre ieșirea din CSI. Popșoi: documentele ajung în Parlament până la mijlocul lui februarie

Guvernul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază și, implicit, de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), urmând ca documentele să fie finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în ediția din 19 ianuarie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, după denunțarea de către Parlament a celor trei acorduri de bază care stau la temelia aflării Republicii Moldova în CSI, Chișinăul nu va mai fi, din punct de vedere juridic, stat membru al organizației.

„Deci, statutul CSI, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI din 8 decembrie 1991, tot la Minsk, precum și anexa din 22 decembrie 1991. Înseamnă că Republica Moldova nu va mai fi oficial membră a CSI. Și acest proces deja a început. Am luat această decizie de curând, procesul de avizare este pornit, iar la începutul noii sesiuni a Parlamentului, documentele de denunțare a acestor acorduri vor ajunge la legiuitori. Da, până la mijlocul lunii februarie, probabil, noi vom finaliza procesele în Guvern, după care această decizie va trebui să fie luată de către colegii din Parlament”, a menționat oficialul.

„R. Moldova nu are garanția securității”: în ce condiții autoritățile de la Chișinău ar putea pune problema reunirii cu România

Autoritățile de la Chișinău ar putea pune problema reunirii R. Moldova cu România, după modelul anului 1918, în cazul în care Federația Rusă s-ar apropia periculos de granițele noastre, amenințându-i suveranitatea și integritatea teritorială și punând în pericol viața cetățenilor, afirmă vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe.

1. Moldova nu va putea să se „ascundă după deget” atunci când va exista un pericol existențial pentru integritatea teritorială, integritatea fizică a cetățenilor, în cazul în care Federația Rusă „ar ajunge mult prea aproape de hotarele noastre, și deja s-a apropiat din 2014”, a declarat Mihai Popșoi pe 19 ianuarie, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„Și, evident, în cazul în care situația ar scăpa de sub control și lucrurile ar decurge de o manieră în care să ne fie amenințată în mod cât se poate de direct existența, suveranitatea, integritatea noastră teritorială și, efectiv, viața și integritatea corporală a cetățenilor noștri, asemenea decizii se iau în asemenea momente complicate. Dar noi ne dorim foarte mult să trăim în pace în continuare. Nu ne dorim ca Federația Rusă să ajungă la hotarele noastre și sperăm foarte mult că partenerii internaționali, Ucraina și, evident, Federația Rusă, care este parte a conflictului, este statul care a început acest conflict, vor ajunge la un acord de pace, o pace sustenabilă”, a afirmat viceprim-ministrul.

Finul lui Plahotniuc, Dorin Damir, și fostul ministru al Apărării, Alexandru Pînzari, condamnați la trei ani de închisoare

Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, și  Dorin Damir, finul lui Vladimir Plahotniuc, au fost condamnați, luni,  la câte trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu, relatează anticorupție.md. În acelaș dosar, al angajarilor fictive, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sector Buiucani, l-au mai condamnat pe Valeriu Cojocaru, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, subdiviziune considerată „poliția politică” a guvernării din perioada lui Plahotniuc.

Pînzari, Damir și Cojocaru au fost condamnați în lipsă, la câte trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu, fiind achitați pe alte două capete de acuzare. Cei trei mai urmează să achite în folosul statului prejudiciul de 170.000 de lei.

Dorin Damir a fost reţinut pe 5 iulie 2021 de către Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS) în acelaşi timp cu șeful Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți, Valeriu Cojocaru, și un inspector din cadrul Poliției de Frontieră.

Ion Ceban și Zinaida Greceanîi, chemați ca martori ai apărării în dosarul „Kuliok”; CSJ a admis audierea a 36 de persoane

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, și fosta prim-ministră Zinaida Greceanîi vor fi audiați în calitate de martori ai apărării în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok”, în care este cercetat liderul PSRM, Igor Dodon, relatează jurnal.md. Decizia a fost pronunțată astăzi, 19 ianuarie de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Instanța a acceptat audierea a 36 de martori, deși avocații inculpatului solicitaseră inițial citarea a 62 de persoane. Printre martorii admiși se regăsesc foști șefi ai unor instituții de forță, ex-demnitari, dar și actuali sau foști deputați ai Partidului Socialiștilor.

Pe lista aprobată figurează, între alții, Ruslan Flocea, fost director al Centrului Național Anticorupție, Artur Gumeniuc, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Maxim Lebedinschi, fost membru al Comisiei Electorale Centrale și consilier al fracțiunii PSRM, precum și Vasilii Șova, ex-vicepremier pentru Reintegrare. De asemenea, vor fi audiați deputații PSRM Adrian Lebedinschi și Vlad Batrîncea, fostul lider al fracțiunii socialiste Corneliu Furculiță, ex-deputatul Vladimir Țurcan, Gaik Vartanean, fost parlamentar din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, și Pavel Voicu, fost ministru al Afacerilor Interne.

Închiderea „Casei Ruse” din Chișinău: se închide ușa principală, dar nu și intrarea dinspre Tiraspol

„Casa Rusă” din Chișinău se va închide în vara anului 2026. Această decizie vizează un singur centru și nu schimbă funcționarea proiectelor rusești din Republica Moldova, relatează Zona de Securitate. „Casa Rusă” este denumirea neoficială a reprezentanțelor externe ale agenției federale ruse Rossotrudnicestvo. Agenția este subordonată Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse.

Formal, aceste structuri se ocupă de programe culturale și educaționale. În practică, „Casele Ruse” sunt asociate cu promovarea narațiunilor Kremlinului, răspândirea dezinformării și activități în interesul serviciilor speciale rusești.

În iulie 2022, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva Rossotrudnicestvo. UE consideră agenția parte a sistemului de influență de stat al Rusiei. Potrivit evaluării Bruxellesului, acest sistem subminează suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.

Război în CMC? PAS îl acuză pe Ion Ceban de legături cu Rusia, iar MAN își apără șeful

Săptămâna a început cu noi tensiuni între consilierii PAS și cei de la MAN, relatează TV8. Primii l-au acuzat pe edil și pe echipa sa de legături cu Federația Rusă, prezentând, de această dată, și probe. Ion Ceban nu a făcut declarații, însă consilierii din echipa sa au negat acuzațiile și le-au calificat drept minciuni.

„Fracțiunea PAS cere desecretizarea documentelor semnate de Ion Ceban cu instituțiile ori structurile ce au legături cu Federația Rusă”, a menționat consiliera PAS în CMC, Zinaida Popa.

Consilierii PAS au prezentat în ședința de azi un acord semnat în 2020 cu un fond de investiții care aparține Rostcongres. Contractul presupune un parteneriat în elaborarea planului general pentru dezvoltarea orașului, afirmă Dumitru Ivanov.

„Sub pretextul de a ajuta primăria Chișinău să elaboreze anumite documente, prevede și schimburi de informații, schimburi de documente și cel mai interesant prelungirea lui automată an de an după expirarea termenului de cinci ani”, a subliniat consilierul PAS în CMC, Dumitru Ivanov.

Rusia testează o nouă tactică de ingerință în R. Moldova. Rețelele sociale, sursă primară în lanțul de falsuri și sperietori răspândite

Rusia testează o nouă tactică de ingerinţă în Republica Moldova. Aceasta vizează percepțiile moldovenilor despre viitorul țării și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Moldovei, relatează DW.com.

Concluzia apare într-un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării din Republica Moldova- o structură nouă, specializată în detectarea și analiza ingerințelor străine și a amenințărilor la adresa proceselor democratice din țară.

Raportul indică o recalibrare și adaptare constantă a strategiei de manipulare informațională a Federației Ruse și a rețelelor sale de influență. Ținta Rusiei rămâne blocarea integrării europene a Republicii Moldova prin erodarea sprijinului public intern și extern. Cazurile documentate și prezentate în raport evidențiază acțiuni coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă. Rusia utilizează tactici maligne precum: dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online.

O dronă rusească de tip Gerbera a fost găsită pe malul unui lac din raionul Telenești, R.Moldova

O nouă dronă rusească de tip Gerbera a fost găsită, sâmbătă, în R.Moldova, relatează RFI. De această dată pe malul unui lac din raionul Telenești, anunță Poliția. Zona a fost imediat izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozive au investigat obiectul. Ministerul de Externe a condamnat încălcările, dar și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care pune în pericol și siguranța cetățenilor noștri.”În fața acestor riscuri, R. Moldova va continua să investească în pace și securitate, pentru a asigura protecția țării și siguranța cetățenilor săi”, susține MAE.

Oamenii legii au fost sesizați de un vânător care le-a spus că la intrarea în satul Nucăreni din raionul Telenești, pe malul unui iaz a observat o dronă cu lungimea de aproximativ 2,5 metri.

Potrivit experților secției tehnico-explozivă a Poliției, drona de tip Gerbera, de fabricație rusească, nu conține explozibil și nu a prezentat un pericol pentru cetățeni.

Zona rămâne securizată, iar populația este în siguranță.

Aparatele de tip Gerbera pot fi utilizate pentru inducerea în eroare, pentru misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și pentru transport de explozivi.

Lecția Paula Seling. Empatie, memoria și decolonizarea istoriei

Cunoscuta artistă din România, a stârnit recent controverse la Chișinău printr-un gest aparent inofensiv. În calitate de jurat la Finala Națională Eurovision Moldova 2026, ea a felicitat publicul cu o expresie în limba rusă, expresie pe care nu o sa reproduc. Intenția Paulei poate a fost una de apreciere și apropiere, dar reacțiile vehemente care au urmat au transformat momentul într-un mic scandal cultural, relatează deschide.md.

Mulți cetățeni din R. Moldova s-au arătat deranjați și au cerut scuze publice, surprinzând publicul din România prin intensitatea emoțională. Artista, vizibil marcată, și-a cerut imediat scuze într-un mesaj video, explicând că nu și-a dat seama că acel cuvânt era rusesc: „Încercând să fiu drăguță și simpatică, am folosit un cuvânt care habar nu aveam că este în limba rusă… Aflând că e în rusă, am înțeles de ce [a supărat]”. Paula Seling a subliniat că nu a dorit să jignească pe nimeni și că regretă situația creată. Incidentul, departe de a fi o malițiozitate, subliniază de fapt un decalaj de memorie și sensibilitate istorică între publicul din România și cel din Republica Moldova.

Pentru unii români, cuvântul rusesc folosit nu are o semnificație emoțională profundă, poate părea cel mult o curiozitate lingvistică. De ce, atunci, a provocat atâta indignare peste Prut? Răspunsul se află în istoria zbuciumată a Basarabiei, în rănile colonizării țariste, sovietice și ruse care au lăsat cicatrici adânci în memoria colectivă. În Republica Moldova, limba nu este doar un instrument neutru de comunicare, ci poartă o încărcătură identitară și politică. Timp de două secole, ocupanții succesivi au folosit limba ca pe o armă de dominație, încercând să șteargă legăturile basarabenilor cu rădăcinile lor românești.