Într-o perioadă în care consumul este în scădere, iar economia în recesiune, industria auto din România se află printre cele mai afectate. Începutul de an a fost unul devastator, cu un declin semnificativ al vânzărilor, dar și al producției locale. S-au anunțat disponibilizări de ordinul miilor de angajați, în condițiile în care industria auto este cea mai importantă industrie de la noi din țară.Cotidianul a vorbit despre situația din piață cu Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) și cu Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Început de an devastator pentru industria auto
În prima lună din 2026 românii au înmatriculat 7.927 de mașini noi, mai puțin cu 33% față de aceeași perioadă a anului trecut. Trendul s-a menținut și în a doua lună a anului, însă recent piața a început să se redreseze.
„Industria auto a scăzut ca volum, avem o scădere de producție de circa 6% pe primele trei luni ale acestui an, strâns legată și de evoluția pieței auto europene pe primele luni ale acestui an. Chiar dacă în ultima lună am văzut o creștere, piața este într-o modificare continuă, astfel că ne așteptăm ca în următoarele luni să vedem o revigorare a pieței auto din România”, a declarat, pentru Cotidianul, Adrian Sandu, secretarul general ACAROM.
Vânzările au început să crească în luna aprilie când s-a înregistrat un plus de 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere a fost raportată pe segmentul autoturismelor electrice noi.
„Așa cum arată statistica de astăzi, vânzările sunt în creștere, într-o revenire ușoară. Cota de piață a mașinilor electrificate a ajuns la 68% din piața românească, este un record istoric. Vânzările de mașini pe benzină, respectiv diesel, nu putem spune că au colapsat, dar s-au redus foarte mult. În schimb, avem o creștere spectaculoasă de 196% la mașinile pur electrice, iar la plug-in hybrid, s-a ajuns la plus 86%, o cotă de piață de 9,8%. Situația de criză din Iran împinge consumatorul către soluția evidentă: cu cât este mai electrificat automobilul, cu atât este mai protejat de această criză”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Vardie, președintele APIA.
Controversele Programului Rabla 2026
„Rabla 2026 (destinat persoanelor fizice): alocăm 300 milioane lei acestui program național, punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”, a transmis ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe rețelele de socializare.
Încă nu au apărut date concrete despre programul Rabla, precum ghidul pentru cei care vor să devină beneficiari sau cât de mare va fi valoarea eco-tichetului. Însă o schimbare importantă a stârnit deja controverse în industrie – faptul că beneficiarii vor putea achiziționa doar mașini „produse și asamblate în Europa”. Modelul Dacia Spring este produs în China, însă ministrul Mediului ar fi lăsat de înțeles că Dacia reprezintă o excepție, deoarece este un brand european.
Președintele APIA, Dan Vardie, a declarat că va investiga alături de avocați această prevedere a programului. „Doamna ministru vorbește despre mașini fabricate și asamblate în Europa și că acestea vor avea prioritate. Tot doamna ministru susține că Dacia Spring, care este fabricată în China, nu există niciun dubiu, face excepție de la această regulă pentru că face parte din Dacia, care este fabricată în România. Dacă problema se pune așa, mai bine ne spune doamna ministru care sunt firmele și mărcile de automobil care se califică și care nu se califică. Altfel, să fie foarte clar, o regulă pe care o stabilești pentru o țară întreagă trebuie să fie o regulă pentru o țară întreagă. Nu mergem pe principiul «e pentru toată țara, dar vreau să fac o excepție»”, este de părere Dan Vardie.
APIA spune că discuția despre „produs sau asamblat în Europa” are loc la nivelul Comisiei Europene și încă nu s-a încheiat, deoarece Comisia nu a stabilit până acum definiția a ceea ce înseamnă „produs” sau „asamblat” în Europa. Rolul măsurii ar fi de a încuraja industria auto de pe continent, ca banii primiți de beneficiari să nu se transforme într-o subvenție a industriilor auto din afara UE.
„Aceasta este o măsură care se ia cam de toate statele europene care sprijină înnoirea parcului auto, dar rămâne de văzut în perioada următoare și prin discuțiile pe care le vom avea cu Ministerul Mediului și AFM cum se vor concretiza aceste aspecte. În fostul ghid Rabla de anul trecut nu exista acest aspect, care trebuie introdus, și eventual alte măsuri care pot sprijini cu adevărat înnoirea parcului auto din România”, a transmis Adrian Sandu, secretar general ACAROM.
România, cel mai vechi parc auto din UE
România are unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Uniunea Europeană. Vârsta medie a autoturismelor este de 15 ani și jumătate, în timp ce media UE este de aproape 13 ani. În România sunt înmatriculate peste 11,2 milioane de vehicule, dintre care 8,3 milioane au peste 12 ani vechime. Rolul programului Rabla este de a-i ajuta pe români să-și cumpere un automobil nou, însă bugetul programului a scăzut considerabil la 200 de milioane de lei în 2025 și ar urma să crească la 300 milioane de lei anul acesta, dacă bugetul Administrației Fondului pentru Mediu este aprobat.
„Cu cât Programul Rabla va demara mai repede anul acesta, cu atât va fi mai bine pentru piața auto românească. Creșterea de buget este o veste bună, dar nu este la nivelul prognozat pentru necesitatea pieței auto din România, necesitatea de reînnoire a parcului auto național. În anii trecuți, bugetul total al programului depășea un miliard de lei. Putea fi mai bine, dar e o veste bună”, spune Adrian Sandu de la ACAROM.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.





