În opinia liderului IMM România, anul 2026 ar fi trebuit să fie unul de consolidare, nu de creșteri forțate ale costurilor cu forța de muncă
Decizia coaliției de guvernare privind majorarea salariului minim brut a stârnit nemulțumiri atât în rândul sindicatelor, cât și al mediului de afaceri. Președintele federației patronale IMM România, Florin Jianu, afirmă că Executivul a ales o variantă care nu răspunde nici uneia dintre așteptările exprimate în dialogul social și care ignoră dificultățile economice actuale.
Potrivit hotărârii anunțate, salariul minim brut va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026, adică o majorare de 275 de lei. Sindicatele solicitaseră o creștere de 300 de lei încă de la 1 ianuarie 2026, în timp ce patronatele propuneau menținerea nivelului actual pe tot parcursul anului viitor, pentru a permite economiei să se stabilizeze.
Florin Jianu susține că decizia a fost luată exclusiv într-un cadru politic, fără a ține cont de datele economice. El atrage atenția că IMM-urile traversează o perioadă dificilă, în condițiile în care, în primele zece luni din 2025, numărul firmelor închise a depășit cu aproximativ 136.000 nivelul din perioada similară a anului anterior, iar balanța dintre companii deschise și închise a devenit negativă.
În opinia liderului IMM România, anul 2026 ar fi trebuit să fie unul de consolidare, nu de creșteri forțate ale costurilor cu forța de muncă. El vorbește despre o lipsă de respect față de dialogul social, în condițiile în care pozițiile patronatelor și sindicatelor nu au fost reflectate în decizia finală.
Jianu mai afirmă că principalul beneficiar al majorării salariului minim este statul, prin creșterea încasărilor din taxe și contribuții. În opinia sa, nivelul ridicat al fiscalității face ca o mare parte din majorarea brută să nu se regăsească în veniturile nete ale angajaților, în timp ce costurile suplimentare sunt suportate integral de angajatori.
Pe lângă salariul minim, mediul IMM este afectat și de modificările fiscale anunțate pentru 2026. De la 1 ianuarie, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la regimul de impozitare a microîntreprinderilor scade de la 250.000 de euro la 100.000 de euro, ceea ce va obliga multe firme să treacă la impozitul pe profit de 16%, în locul impozitului pe venit de 3%.
Reprezentantul IMM România consideră că autoritățile ar fi putut negocia mai eficient cu Comisia Europeană, subliniind că în PNRR nu există obligații privind stabilirea unui astfel de plafon. În opinia sa, pragul actual este mult prea scăzut raportat la evoluția economică și ar trebui majorat semnificativ.
Florin Jianu avertizează că reducerea plafonului și schimbarea regimului de impozitare riscă să împingă o parte dintre firme în zona economiei informale, în special pe cele cu marje reduse de profit, care nu pot susține povara fiscală suplimentară.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
