Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, vine la Chișinău 

La Chișinău, premierul României va participa la evenimentul „Primării puternice, localități dezvoltate”, organizat pe 29 mai în Piața Marii Adunări Naționale.

„În contextul cooperării și coordonării acțiunilor noastre cu autoritățile locale, pe 29 mai, vom organiza evenimentul național „Primării puternice, localități dezvoltate” chiar aici, în Piața Marii Adunări Naționale. Până în prezent, peste 500 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Acest lucru arată că tot mai multe comunități înțeleg că dezvoltarea vine prin cooperare eficientă și o capacitate administrativă mai mare. Sunt convins că acest eveniment va transmite clar că reforma administrației publice locale înseamnă servicii mai bune, investiții mai mari și comunități mai puternice.

În acest context, anunț, în premieră, că la acest eveniment din 29 mai va participa și prim-ministru României, Ilie Bolojan, care vine în Republica Moldova. România a fost și rămâne principalul nostru partener strategic și un susținător important al dezvoltării comunităților din Republica Moldova. Alături de colegii din România vom continua discuțiile pe toate proiectele pe care le-am inițiat, avem foarte multe dosare comune și o să fie ocazie foarte bună să le discutăm și poate să le accelerăm”, a declarat Alexandru Munteanu, la începutul ședinței de Guvern.

Ultima vizită în Republica Moldova a premierului României, Ilie Bolojan, a avut loc în luna august 2025.

Consiliul Național de Securitate din R.Moldova: Nu există un pericol imediat privind aprovizionarea cu gaze naturale, energie electrică sau carburanți

Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a convocat, marți, Consiliul Național de Securitate (CNS) care a analizat situația energetică a țării, în contextul riscurilor legate de tensiunile internaționale și al evoluțiilor de pe piețele externe, precum și măsurile necesare pentru asigurarea securității energetice a țării în perioada următoare, relatează RFI.  

Autoritățile susțin că, în prezent, nu există un pericol imediat privind aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale, energie electrică sau carburanți. Totodată, sunt monitorizate permanent evoluțiile globale și se iau măsuri din timp pentru orice scenariu posibil,”astfel încât populația și economia să fie protejate în eventualitatea unor noi perturbări”. 

De asemenea, participanții la reuniunea de la Președinție au discutat despre proiectele strategice de infrastructură energetică menite să consolideze interconectarea R.Moldova cu România și, astfel, cu rețeaua energetică europeană.

”A fost trecut în revistă stadiul proiectelor liniilor electrice Vulcănești–Chișinău, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, fiind evidențiat faptul că termenul de executare a lucrărilor pentru linia Vulcănești–Chișinău, conform contractului, este sfârșitul lunii iunie”, precizează instituția prezidențială.  

Membrii CNS au abordat și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, extinderea utilizării surselor regenerabile și accelerarea proiectelor de eficiență energetică, esențiale pentru consolidarea independenței energetice. 

S-a convenit ca S.A.”Energocom” să continue diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, pentru a asigura accesul R. Moldova la cât mai multe opțiuni de achiziție și pentru a reduce vulnerabilitățile externe. 

Popșoi, despre cele 20.000 de cereri de cetățenie rusă depuse de locuitorii din Transnistria: „Nu putem confirma”. Ministrul avertizează că pașaportul rus comportă riscuri

Autoritățile de la Chișinău nu pot confirma informațiile potrivit cărora peste 20.000 de locuitori ai regiunii transnistrene ar fi depus cereri pentru dobândirea cetățeniei ruse în regim simplificat, a declarat pe 27 mai ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Oficialul a avertizat totodată că obținerea cetățeniei ruse comportă riscuri evidente, în timp ce cetățenia moldovenească devine din ce în ce mai atractivă, relatează Newsmaker.md.

„Atât timp cât această solicitare nu este depusă la autoritățile statului Republica Moldova, nu putem confirma la acest moment această cifră”, a declarat Popșoi.

Ministrul a subliniat că orice demers de obținere a cetățeniei ruse este „cel puțin discutabil”, dat fiind că oportunitățile pe care le oferă aceasta sunt din ce în ce mai mici, în timp ce cetățenia moldovenească oferă avantaje tot mai mari.

„Cetățenia Republicii Moldova este din ce în ce mai atractivă, iar odată ce vom adera la Uniunea Europeană, cetățenii noștri vor beneficia de exact aceleași drepturi ca cetățenii germani, spanioli sau români. Un pașaport de care nu îți este rușine, un stat care respectă pacea și are grijă de proprii cetățeni și nu îi aruncă în malaxorul unui război”, a declarat Popșoi.

Întrebat dacă solicitarea cetățeniei ruse poate avea consecințe negative, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că persoanele care iau în calcul un astfel de pas trebuie să fie informate despre implicațiile și riscurile pe care le poate presupune obținerea cetățeniei Federației Ruse.

„Perspectivele pe care le oferă cetățenia rusă și riscurile pe care le comportă în același timp trebuie să fie evidente pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Niciun cetățean care ar putea ajunge pe front nu își dorește acest lucru. De aceea trebuie să tratăm cu maximă precauție aceste demersuri”, a spus Popșoi.

Popșoi a comentat și o investigație jurnalistică potrivit căreia agenți secreți belaruși ar fi activat sub acoperire diplomatică în ambasada Belarusului la Chișinău. Ministrul a confirmat că cei doi diplomați vizați au părăsit Republica Moldova, unul în 2024 și celălalt în 2025.

„Subiectul securității naționale este tratat cu maximă responsabilitate de către Ministerul Afacerilor Externe și orice acțiuni sau suspiciuni de acțiuni îndreptate împotriva securității și interesului național al Republicii Moldova sunt tratate cu maximă seriozitate. Cât privește acest subiect, cei doi funcționari diplomatici au părăsit Republica Moldova, unul în august 2024 și celălalt în perioada similară a anului 2025″, a precizat Popșoi.

„Priorități în alte direcții”: Tiraspolul menține activitățile militare în plină criză economică 

În pofida crizei economice profunde din regiunea transnistreană, administrația separatistă de la Tiraspol continuă să acorde prioritate activităților militare, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.

Oficialul a subliniat că, deși liderii separatiști invocă dificultăți financiare și lipsa resurselor, exercițiile și activitățile structurilor militare din stânga Nistrului nu au fost reduse.

„Este interesant că în pofida crizei economice pe care o au și a problemelor la acest capitol, continuă să aibă activități frecvente, ceea ce denotă faptul că nu-i chiar așa cum spun, iar dacă și este greu, prioritățile sunt îndreptate în alte direcții”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a mai afirmat că situația demonstrează că administrația separatistă pune accent pe menținerea structurilor militare, în detrimentul problemelor sociale ale populației.

„Se vede că nu le pasă mult de oameni, ci le pasă mai mult de militarizarea acestui regim”, a adăugat șeful Apărării.

Fermierii au protestat la Guvern: cer măsuri de sprijin pentru agricultură

Reprezentanții asociației Forța Fermierilor au protestat în fața Guvernului, cerând mai multe măsuri de sprijin pentru agricultură, inclusiv rambursarea integrală a accizelor la motorină și menținerea cotelor reduse de TVA. Agricultorii susțin că revendicările au fost discutate în ultimele luni cu autoritățile, însă fără rezultate concrete, transmite IPN.

Directorul executiv al asociației, Alexandru Slusari, a declarat că fermierii cer preluarea practicilor europene și a menționat că discuțiile cu autoritățile din ultimele două luni nu s-au soldat cu rezultate. Potrivit lui, revendicările vizează rambursarea integrală a accizei la carburanți din 2026, introducerea plăților directe per hectar din 2027, menținerea cotelor reduse de TVA și compensarea scumpirilor la fertilizanți.

Totodată, Alexandru Slusari a menționat că actualul model de administrare a agriculturii favorizează marii producători, în timp ce fermierii mici și mijlocii se confruntă cu dificultăți financiare. Potrivit acestuia, din circa 3 200 de companii agricole înregistrate, aproximativ 250 sunt în insolvabilitate, iar alte circa 470 au probleme de plată și nu mai au acces la credite sau împrumuturi.

Voluntară, dar stimulată. Guvernul simplifică amalgamarea localităților 

Satele Salcia și Orehovca din Taraclia formează împreună comuna cu cei mai puțini locuitori din R. Moldova – 182.

Guvernul a relaxat criteriile pentru amalgamarea voluntară a localităților, încercând  să grăbească o reformă administrativ-teritorială majoră. Noua măsură survine după ce guvernul a promis deja localităților care acceptă să se unească mari recompense bănești, estimate la 6,5 miliarde de lei, relatează Europa Libera.

Vorbind în ședința Cabinetului de Miniștri din 27 mai, secretarul general al guvernului Alexei Buzu a spus că stimulentele financiare au trezit interesul pentru amalgamare în multe din cele 776 de localități invitate să se unească, așa încât după reformă să nu mai rămână nici o primărie cu mai puțin de 3 mii de locuitori.

Dar consultări cu mii de reprezentanți ai administrațiilor locale avute în lunile aprilie-mai au arătat nevoia unor proceduri „mai flexibile”.

Așa încât, una din principalele modificări operate de Guvern la metodologia de amalgamare prin hotărârea sa din 27 mai prevede micșorarea numărului de voturi necesar pentru luarea deciziei de amalgamare în consiliile locale, de la 2/3 din numărul consilierilor aleși la majoritatea consilierilor aleși.

Sondaj: sprijinul pentru reintegrare crește în regiunea transnistreană — fiecare al doilea locuitor ar vota pentru 

Platforma media Zona de Securitate și comunitatea WatchDog.MD au prezentat astăzi, 26 mai, rezultatele unui studiu privind percepțiile locuitorilor regiunii transnistrene despre reintegrarea Republicii Moldova și Uniunea Europeană, relatează zonadesecuritate.md. Potrivit cercetării, fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă.  

Situația economică din stânga Nistrului continuă să se înrăutățească în contextul războiul rus din Ucraina, iar incertitudinile legate de statutul și viitorul regiunii transnistrene reprezintă una dintre cele mai importante probleme care îngrijorează majoritatea rezidenților malului stâng.

Pe lângă probleme precum salariile mici sau sărăcia, îngrijorări de altfel întâlnite și pe malul drept, rezidenții regiunii transnistrene se declară ,,obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și ,,așteaptă” o soluționare pașnică.

O altă problemă identificată este cea a lipsei libertății cuvântului. Majoritatea respondenților recunosc că le este frică să se expună pe anumite subiecte politice. De asemenea, aceștia recunosc în discuțiile individuale că pe malul drept oamenii sunt mai liberi să își expună punctul de vedere și uneori au chiar mai mare influență asupra vieții politice.

Spre deosebire de 2025, criza energetică nu se mai regăsește printre principalele îngrijorări ale locuitorilor. După doi ani de criză, oamenii au început să se adapteze și să caute metode alternative de încălzire.

SONDAJ | Peste 40% dintre cetățenii moldoveni susțin unirea cu România, peste 33% sunt pentru aderarea R. Moldova la NATO. Ieșirea din CSI, susținută de majoritate 

Procentul cetățenilor Republicii Moldova care își doresc unirea cu România a trecut de 40%, în timp ce a celor care doresc ieșirea din CSI a depășit 50%, potrivit unui sondaj al companiei iDATA, dat publicității astăzi, 27 mai 2026, relatează Radio Chișinău.

Astfel, 41% dintre respondenți s-au declarat favorabili unirii cu România, 49,7% sunt împotrivă, în timp ce 9,3% nu au știut ce să răspundă sau nu au răspuns.

Potrivit aceluiași sondaj, un procent de 53% dintre respondenți susțin ieșirea Republicii Moldova din CSI, 32% s-au exprimat împotrivă, iar 14,8% nu au știut ce să răspundă sau nu au răspuns