Cristina Gherasimov, la Moldova 1: „R. Moldova intră în proces real de negocieri cu UE, care vrea să vadă reforme nu doar pe hârtie”

Deschiderea primului cluster de negocieri reprezintă recunoașterea progreselor realizate de R. Moldova și trecerea la etapa formală a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Declarația aparține viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care susține că acest pas va aduce reforme pentru a apropia statul de cetățeni, precum și o economie competitivă, oferind totodată un semnal de încredere pentru investitori, relatează Moldova 1.

„Urmează să finalizăm reforma cheie, cea a justiției. Aceasta înseamnă să ne asigurăm că cetățeanul este reprezentat corect și obiectiv în instanțele de judecată, drepturi fundamentale mai bine protejate decât ceea ce am oferit acum 10-20 de ani sau chiar și acum, instituții publice mai transparente, servicii publice mai bune. În același timp, înseamnă și un mesaj foarte puternic de încredere că țara noastră va deveni stat membru dacă urmează să realizăm toate reformele”, a declarat Cristina Gherasimov, la Moldova 1.

Cooperarea R. Moldova cu Alianța Nord-Atlantică, discutată la MAE. Mihai Popșoi: „Consolidarea securității și apărării naționale înseamnă mai multă siguranță pentru cetățenii noștri” 

Vicepremierul Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu adjunctul asistentului secretarului general al NATO pentru afaceri politice și politică de securitate, Kevin Hamilton. La întâlnire a participat și noua șefă a Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Agne Gleveckaite. Discuțiile au vizat cooperarea și consolidarea parteneriatului dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și prioritățile de colaborare pentru perioada următoare, relatează Radio România Chișinău.

În cadrul întrevederii, au fost examinate oportunitățile de extindere a programelor de cooperare și modalitățile în care poate fi sporită reziliența țării, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și contracararea dezinformării, a ingerințelor externe și a amenințărilor hibride și cibernetice, se arată în comunicatul MAE.

Un subiect aparte l-a constituit implementarea principalelor inițiative de cooperare dintre Republica Moldova și NATO, inclusiv a Programului Individual al Parteneriatului (ITPP) pentru anii 2025 – 2028 și a Pachetului de asistență destinat consolidării capacităților de securitate și apărare (DCBI) ale țării noastre.

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție. 

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Mark Rutte, pentru TVR Moldova: „Există o cooperare puternică între NATO și R. Moldova” 

NATO caută soluții urgente pentru întârirea flancului estic, în condițiile unui mediu de securitate tot mai instabil. Subiectul va fi discutat mâine, la reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre. Înaintea evenimentului, secretarul general Mark Rutte a vorbit pentru TVR Moldova despre sprijinul acordat Chișinăului.

MARK RUTTE, secretar general NATO: Există într-adevăr o cooperare puternică între NATO și R. Moldova. De exemplu, când vine vorba despre tehnici și inițiative cibernetice, președinta Maia Sandu și cu mine suntem în contact. Chiar lucrăm împreună, nu doar ca NATO și R. Moldova, ci și R. Moldova cu Ucraina, R. Moldova cu aliați individuali. Evident, nu vrem să ne informăm prea mult adversarii despre ce facem mai exact, dar vă pot asigura că există o cooperare puternică cu UE, desigur, când te uiți la Moldova, dar și când vine vorba de NATO pe toate aceste probleme.

VIRGINIA PÎNTEA, jurnalist TVR Moldova: Asigurarea secretarului general al NATO vine exact în contextul în care președinta Maia Sandu cere modificări legislative urgente pentru ca Republica Moldova să poată dezvolta și produce propriile drone de interceptare. Este o urgență pentru că tot mai multe drone rusești au violat spațiul aerian național. Răspunsul primit astăzi de la Bruxelles arată că intenția Chișinăului de a-și proteja spatiul aerian cu tehnologia proprie nu mai este privită doar ca o ambiție locală, ci ca o necesitate regională pe care Occidentul o susține politic și logistic. Semnalul transmis de aici este clar: securitatea Republicii Moldova este tratată cu maximă seriozitate.

Moldova a primit primele cinci transportoare blindate Piranha-5 donate de Germania

Armata Națională a Republicii Moldova a recepționat primele cinci transportoare blindate Piranha-5 oferite de Guvernul Germaniei, în cadrul unui program de sprijin destinat modernizării capacităților de apărare ale țării. Ceremonia de predare a avut loc în prezența reprezentanților Ministerului Apărării, ai Armatei Naționale, ai Ambasadei Germaniei la Chișinău și ai companiei producătoare General Dynamics European Land Systems.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că livrarea vehiculelor marchează o nouă etapă în procesul de modernizare a armatei și în dezvoltarea capacităților operaționale ale instituției.  Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a spus că cele cinci vehicule blindate fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijin pentru consolidarea sectorului de apărare și pentru creșterea nivelului de protecție a militarilor moldoveni.

Ministerul Apărării a precizat că cele cinci transportoare vor fi transferate la centrele de instruire ale Armatei Naționale pentru pregătirea personalului.

Șeful Poliției anunță o nouă etapă a escrocheriilor: „Ar putea să sune cu vocea rudelor” 

Șeful Inspectorarului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, avertizează cetățenii că infractorii specializați în escrocheriile telefonice și online folosesc metode tot mai sofisticate pentru a-și înșela victimele, inclusiv clonarea vocilor rudelor cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Dacă anterior formele infracționale erau sub un singur mecanism, astăzi infractorii își schimbă metodele, ceea ce face dificilă contracararea acestor provocări”, a declarat Cernăuțeanu în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.

El s-a referit în mod special asupra unei noi etape a fraudelor în care este utilizată inteligența artificială pentru clonarea vocii.

„Ultima etapă (…) constă în faptul că infractorii, interacționând cu proprietarul real al numărului, ajung să preia și vocea acestuia, iar prin intermediul inteligenței artificiale este reprodusă vocea proprietarului real. Într-o eventuală situație, putem avea cazuri în care un prieten sau o rudă este contactată de o persoană care afișează numărul cunoscut și redă totodată vocea prietenului sau a rudei respective”, a delaliat el.

Zborul spre șefia Moldatsa, pe aripile unui CV cu informații false: „misiunile secrete” și controversele din jurul lui Dumitru Vangheli

Dumitru Vangheli, șeful Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, cu un salariu de circa 110 mii de lei lunar, a inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025, relatează ZDG.md. Vangheli a indicat în documentul publicat pe site-urile unor instituții publice că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada, iar imediat după asta a muncit timp de doi ani în calitate de pilot pe avioane de linie la Air Canada, una dintre cele mai mari companii avia din lume. 

Ambele informații nu corespund însă realității, conform unor răspunsuri obținute de ZdG, inclusiv de la Air Canada. „Dumneavoastră înțelegeți că sunt misiuni secrete, pe care n-o să vi le dezvăluie dumneavoastră, că nu sunteți servicii secrete”, a argumentat Vangheli neconformitățile din CV, la solicitarea ZdG. Nici pretinsa relație de rudenie cu scriitorul Spiridon Vangheli, vehiculată în presă, nu se confirmă. 

Ajuns în funcția de șef interimar al unei întreprinderi-cheie a statului în august 2024, și-a angajat iubita la întreprindere chiar pe 14 februarie, la circa șase luni după preluarea funcției, iar ulterior a promovat-o. În această perioadă a angajat și alte persoane, inclusiv pe un fost judecător care nu a trecut de două ori evaluarea externă a integrității. Totodată, a majorat salariile în cadrul întreprinderii, astfel că în 2025, mai mulți șefi au indicat salarii care variază în jurul a 100 de mii de lei lunar. Imediat după ce a câștigat concursul, a donat pentru partidul de guvernare. Pe lângă salariu, în 2024, Vangheli a beneficiat de plăți pe care predecesorii săi nu le-au primit – o „primă de sărbătoare” în valoare de 99 de mii de lei și un „supliment pentru intensitatea muncii” în valoare de 39 de mii de lei. 

Igor Grosu explică de ce PAS și-a desemnat din timp candidatul pentru Primăria Chișinău 

Președintele PAS, Igor Grosu, a explicat joi, 18 iunie, de ce formațiunea a decis să-l înainteze cu mult timp înainte pe Alexandru Vornicu, primar de Stăuceni, drept candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău. Întrebat de jurnaliști despre această decizie, Grosu a declarat că PAS a învățat din experiența alegerilor precedente, atunci când candidatul partidului a fost desemnat prea târziu.

„Ați auzit și comentariile experților. (…) Da, recunoaștem, data trecută, noi am înaintat tardiv candidatul nostru. Acum, la nivelul organizației municipale Chișinău, s-a discutat că trebuie să avem timp suficient pentru a promova candidatul și pentru a face cunoscută intenția acestuia”, a declarat liderul PAS.

Potrivit lui Grosu, anunțarea timpurie a candidatului nu înseamnă începutul unei campanii electorale, ci oferă alegătorilor posibilitatea de a-l cunoaște și de a afla despre intenția sa de a candida.

„Noi nu facem campanie electorală. Sunt și alți colegi la fel de buni. Lumea îi cunoaște ca persoane politice, dar nu îi cunoaște ca potențiali candidați care își manifestă intenția. Și atunci nu trebuie să ne supărăm pe alegător că nu a votat un candidat bun. Cetățeanul nici nu a știut că acesta a avut intenția să pretindă la funcția respectivă”, a mai spus Igor Grosu.

Cu referire la șanșele lui Alexandru Vornicu la șefia capitalei, Igor Grosu a spus: „Șanse au toți care muncescîn fiecare zi, nu doar în campanie electorală”.

Recent, PAS l-a desemnat pe Alexandru Vornicu, actualul primar al comunei Stăuceni, drept candidat al formațiunii pentru alegerile la funcția de primar al municipiului Chișinău pentru alegerile din 2027.