Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, se va afla în perioada 4-6 iunie într-o vizită oficială în Republica Moldova, relatează Vocea Basarabiei.

Astfel, oficialul european va deschide, pe data de 4 iunie, Conferința de Investiții UE-Republica Moldova, axată pe oportunitățile economice și pe Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova. În aceeași zi, comisara europeană Marta Kos va susține o conferință de presă alături de președinta Maia Sandu.

Pe 5 iunie, comisara europeană va participa la deschiderea Moldova Digital Summit 2026, eveniment dedicat transformării digitale și integrării Republicii Moldova în spațiul tehnologic european. Ulterior, Marta Kos va discuta cu primari din mai multe regiuni ale Republicii Moldova.

Sâmbătă, 6 iunie, oficialul european are programate mai multe deplasări în afara Chișinăului, inclusiv la Mănăstirea Marta și Maria și la o gospodărie țărănească din satul Slobozia-Dușca. Acolo, Marta Kos va discuta cu oameni din comunitățile locale despre tradiții, dezvoltare rurală și parcursul european al Republicii Moldova.

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv, citat de Newsmaker.md.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

„Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

R. Moldova se solidarizează cu România: Chișinăul convoacă reprezentantul Rusiei după prăbușirea dronei la Galați

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu prăbușirea unei drone de proveniență rusă în orașul Galați, România.

Ministerul de Externe de la Chișinău a condamnat ferm incidentul, afirmând că acesta reprezintă „o încălcare gravă a securității regionale” și o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Astfel de acțiuni generează riscuri grave pentru securitatea regională și siguranța cetățenilor”, a transmis instituția. Republica Moldova și-a exprimat totodată solidaritatea cu România și cu persoanele afectate de incident.

În poziția sa oficială, Chișinăul a reiterat apelul către Moscova de a înceta războiul din Ucraina, de a-și retrage forțele militare de pe teritoriul ucrainean și de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu dreptul internațional.

Incidentul s-a produs la 29 mai 2026, când o dronă încărcată cu explozibil a căzut într-un imobil rezidențial, potrivit autorităților moldovene.

Spicherul interimar de la Comrat demisionează pe fondul blocajului electoral din Găgăuzia

Nicolai Ormanji și-a dat demisia din funcția de președinte interimar al Adunării Populare pe 2 iunie, la scurt timp după ce legislativul Găgăuziei a eșuat să adopte o dispoziție agreată de Comrat și Chișinău ce ar fi permis să fie organizate alegeri regionale, în întârziere de peste jumătate de an, relatează Europa Liberă.

Anunțându-și demisia, Ormanji și-a exprimat regretul că deputații găgăuzi nu și-au asumat responsabilitatea de a depăși blocajul electoral din autonomie. El a explicat, într-un briefing, că până la o nouă ședință a Adunării Populare, interimatul funcției va fi asigurată de vicepreședintele forului, Gheorghi Leiciu, fost procuror al Găgăuziei.

Cererea de demisie al lui Ormanji ar urma să fie examinată la următoarea ședință. El a asigurat interimatul din noiembrie 2025, când spicherul Dmitri Constantinov și-a dat demisia, invocând probleme de sănătate. Peste o lună, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare a averii străine, dar a reușit să fugă în regiunea transnistreană înainte de pronunțarea sentinței.

POLITICO: Ungaria ar putea renunța la veto, iar Republica Moldova și Ucraina ar putea începe negocierile de aderare la UE în luna iunie

Republica Moldova și Ucraina sunt tot mai aproape de lansarea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit unor surse diplomatice citate de POLITICO, Ungaria și-ar fi semnalat disponibilitatea de a renunța la opoziția față de candidatura Ucrainei, ceea ce ar permite ambelor state să deschidă primul capitol de negocieri chiar în această lună, relatează cotidianul.md.

Potrivit publicației POLITICO, deschiderea primului „cluster” de negocieri, o etapă formală în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ar urma să fie discutată în cadrul unei conferințe interguvernamentale programate pentru 15 iunie, la Luxemburg.

Republica Moldova și Ucraina au depus simultan cererile de aderare la Uniunea Europeană, iar avansarea procesului de negociere este tratată în paralel. Din acest motiv, candidatura Republicii Moldova depinde în prezent de deblocarea procesului în cazul Ucrainei.

Patru diplomați europeni au declarat pentru POLITICO că autoritățile de la Budapesta au transmis semnale privind o posibilă renunțare la veto-ul exercitat până acum împotriva începerii negocierilor cu Ucraina. Schimbarea de poziție ar fi intervenit după o reuniune desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari, în cadrul căreia au fost discutate drepturile minorității maghiare din Ucraina.

Pavel Horea: Republica Moldova are nevoie de sistem de alertă după modelul RO-ALERT

După ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind pentru prima dată civili pe teritoriul unui stat NATO, întrebarea devine inevitabilă: cât de pregătită este Republica Moldova pentru un incident similar?

Nu demult, căderile de drone rusești pe teritoriul Republicii Moldova erau întâmpinate de unii cu ironie și neîncredere. Evenimentul de la Galați arată însă că astfel de aparate nu reprezintă doar o problemă militară, ci și un risc direct pentru populația civilă.

Într-un interviu pentru RFI, expertul în securitate Pavel Horea explică ce lecții ar trebui să tragă Chișinăul după acest incident, de la necesitatea unui sistem de alertă timpurie până la limitele actuale ale capacităților de supraveghere și apărare aeriană ale Republicii Moldova.

Potrivit expertului, incidentul de la Galați este, în primul rând, o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a intensificării atacurilor cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

„Federația Rusă crește numărul de drone pe care le utilizează în atacuri asupra Ucrainei, iar în această regiune există câteva puncte strategice, în special porturile folosite pentru export și import. Conform informațiilor prezentate de ucraineni, până la 90% dintre drone sunt doborâte, dar totuși 10% rămân. Dacă din 100 de drone lansate asupra regiunii zece reușesc să penetreze sistemul de apărare antiaeriană, atunci există și riscul ca una sau două drone să ajungă și pe teritoriul României”, afirmă Horea.

Alertă de escrocherii online: Elevii și părinții, avertizați să nu cumpere „subiecte false” pentru Bac și examenele de absolvire a gimnaziului

Autoritățile îi avertizează pe elevi și părinți să nu cadă în capcana escrocheriilor din mediul online, unde au apărut anunțuri false privind vânzarea subiectelor pentru examenele de absolvire a gimnaziului și cele de la bacalaureat, relatează Moldova 1.

Testele de examen sunt păstrate în condiții de maximă securitate, fapt ce împiedică accesul persoanelor neautorizate și exclude scurgerile de informații privind subiectele care vor fi aplicate în cadrul examenelor naționale, transmit Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE).

Instituțiile „condamnă ferm orice practici care încalcă principiile de integritate și corectitudine în procesul de evaluare a elevilor” și îi îndeamnă pe absolvenți, părinți și cadre didactice să dea dovadă de onestitate pe parcursul sesiunii de examene din 2026.

Totodată, MEC și ANCE încurajează sesizarea organelor de poliție în cazul oricăror tentative de fraudă și anunță că au informat deja autoritățile competente despre cazurile apărute în spațiul online.

Noul primar al municipiului Orhei, apropiat de „Inima Moldovei”, a fost membru PAS mai bine de un an

Candidatul independent Ramiz Ansarov, care a câștigat fotoliul de primar al municipiului Orhei, a făcut parte mai bine de un an din partidul de guvernământ, înainte de a se alătura formațiunii „Inima Moldovei” a ex-bașcanei Irina Vlah, dar despre apartenența sa la PAS s-a aflat abia după alegeri, relatează Radio România Chișinău.

Ramiz Ansarov apare în imaginile publicate pe rețele de organizația teritorială Orhei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în mai 2024, participând la alegerea noii conduceri a filialei locale. Solicitată de Europa Liberă, comunicatoarea PAS, Adriana Vlas, a confirmat că acesta a făcut parte din formațiune. Potrivit ei, Ansarov a fost membru PAS la Orhei din octombrie 2023 până în decembrie 2024, când și-a depus cererea de retragere din partid, invocând motive personale.

La alegerile parlamentare din 2025, Ansarov a candidat deja pe lista Partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea făcea parte din Blocul „Patriotic” al opoziției pro-ruse, dar a fost exclusă din cursă în ultimul moment, pentru suspiciuni de finanțare ilegală și corupere a alegătorilor prin intermediul rețelelor oligarhului fugar Ilan Șor.