Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie față de acum un an, arată datele INS publicate joi. Este cel mai elocvent barometru al unei economii în care familiile sunt prudente cu banii.
Aceste servicii de piață prestate populației, în definiția statistică, includ, de exemplu, cazare și alimentație publică, turism, servicii veterinare, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte asemenea servicii pentru persoane fizic
Imaginea oferită joi de Statistică arată o Românie în care restaurantele stau cu mese goale la prânz, saloane de coafură cu programări rare, cazinouri în care se aud mai puțin monedele.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației – un agregat care măsoară tot ce consumă românii dincolo de bunuri fizice – a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat pentru numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul rămâne la 9,5%. Nu e un accident statistic de o lună: în primele patru luni ale anului, scăderea cumulată față de aceeași perioadă a anului trecut este de 9,8% în termeni bruți, respectiv 7,9% ajustat.
Cine cade, cine rezistă
Dezagregarea pe sectoare spune o poveste cu două viteze. Prima: sectoarele care depind de discreția consumatorului se prăbușesc. Hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 12,9% față de aprilie 2025 – o cifră care reflectă atât comprimarea bugetelor familiale, cât și o schimbare de comportament.
Jocurile de noroc și activitățile recreative au căzut și mai abrupt: -19,1%, cel mai mare declin dintre toate categoriile monitorizate.
Coafura și activitățile de înfrumusețare – cheltuiala cel mai ușor amânată – au coborât cu 13,7%.
A doua viteză, paradoxal ascendentă: agențiile turistice și tur-operatorii au crescut cu 23,3% față de aprilie 2025, singura categorie în teritoriu pozitiv. Vacanța în străinătate – mai ușor planificată, achitată uneori în rate, și percepută ca o investiție în experiențe – rezistă mai bine decât consumul curent din cartier.
Semnalul din spatele cifrelor
Cifrele INS sunt exprimate în termeni reali – deflatate prin indici de preț -, ceea ce le face cu atât mai îngrijorătoare. Nu vorbim de o contracție nominală mascată de inflație. Vorbim de o reducere efectivă a volumului de servicii consumate, într-o economie în care inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare.
Contextul macro nu lasă loc de optimism rapid. Salariile reale stagnează; rata șomajului rămâne oficial scăzută, dar piața muncii dă semne de răcire; politica fiscală e în regim de consolidare forțată, cu presiune pe venituri disponibile. România a intrat tehnic în recesiune în primul trimestru al anului, cu PIB-ul contractând pentru al doilea trimestru consecutiv. Serviciile de piață sunt, în acest context, un indicator de sentiment – și sentimentul, se vede clar, e de retragere.
O oglindă, nu doar o statistică
Comunicatele INS sunt, în realitate, radiografii ale vieții cotidiene. Când cifra de afaceri a restaurantelor scade cu aproape 13% într-un an, asta înseamnă mese la care nu s-a mai stat, bacșișuri care nu s-au mai dat, angajați cu program redus. Când activitățile recreative pierd aproape un sfert din volum, e un semnal că românii nu mai au bani de distracție – sau că nu le mai arde de așa ceva.
Agențiile turistice care cresc cu 23% nu compensează. Ele servesc un segment diferit, cu putere de cumpărare diferită. Economia serviciilor pentru populație se bifurcă: cei care pot, pleacă în vacanță. Cei care nu pot, stau acasă.
