Le Point scrie ca PSD ”a știrbit pentru prima oara frontul republican românesc, această regulă tacită de izolare a extremei dreapta, care a permis până acum oprirea ascensiunii la putere a formațiunilor ultranaționaliste și populiste”.

Franța: extrema stângă, mai periculoasă decât extrema dreaptă

În Franța ”frontul republican” nu este știrbit (încă) de vreun partid important, ci de către cetățeni. Dernieres Nouvelles d’Alsace remarcă o tendință în politica franceză – de la un zid împotriva extremei drepte la unul împotriva extremei stângi. Este, de altfel, o propunere a lui Jordan Bardella. Unul dintre directorii institutului de sondare Odoxa, Emile Lecrec, spune că această trecere s-a făcut deja la nivelul opiniei publice. Stânga ultraprogresistă este considerată mai periculoasă decât extrema dreaptă din Franța (64% contra 49%).

Ambasada Germaniei, deschisă pentru populism de dreapta

Ambasadorul Germaniei la Paris a observat această tendință. La mijlocul săptămânii trecute, AFP a obținut o informație care a stârnit imediat polemici în Franța. Ambasadorul Germaniei s-a întâlnit, în luna februarie, cu liderul Rassemblement National (de extremă dreapta), Jordan Bardella, unul dintre favoriții prezidențialelor din 2027. ”Este pentru prima oară când un ambasador al Germaniei s-a întâlnit cu un lider al acestui partid. Au existat contacte doar la nivel de consilieri”, spune diretorul Institutului Franco-German din Ludwigsburg, citat de Le Monde.

France 24 scrie că Ambasada Germaniei a confirmat întâlnirea cu liderul extremei dreapta din Franța. O sursă a declarat: ”Ambasadorul primește toate partidele politice” cu excepția stângii radicale, La France Insoumise. Liderul acestei formațiuni, Jean-Luc Melenchon a fost acuzat de comentarii antisemite. În schimb, la jumătatea lunii aprilie, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a fost primită de ambasadorul Israelului la Paris.

”Cordonul sanitar” din Germania este ignorat

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are 28% în sondajele naționale. Este cel mai popular partid. Are 41% în landul estic Saxonia-Anhalt, unde vor avea loc alegeri în septembrie. Dacă se adaugă și extrema stângă, populismul depășește 50% din electoratul german. Par să existe foarte puține coaliții politice stabile în Germania care să excludă AfD.

Die Welt arată cum se subțiază ”cordul sanitar” (Brandmauer) împotriva AfD în Germania. Liderul grupului creștin-democraților dintr-un consiliu local din Saxonia a cerut conducerii partidului să pună capăt acestui pact nescris în politica germană. ”Cordonul sanitar este ignorat în mod deschis în municipalități”, notează Die Welt.

Populism în ascensiune în Marea Britanie

Reform UK, partid de populist de extremă dreapta, a câștigat categoric alegerile locale din Marea Britanie, pe 7 mai. A obținut 26% din voturi, față de doar 17% pentru laburiștii aflați la guvernare și 16% pentru conservatori. Sociologii arată că procentul este apropiat de 30%, care ar indica o fractură gravă în politica britanică. Însă multe analize vorbesc despre finalul sistemului bipartid britanic. Populiștii sunt pe val și așteaptă alegerile generale. În sondaje conduce tot Reform UK, al lui Nigel Farage.

Iar alegerile pot veni mai repede de 2029. După eșecul sever la locale și prăbușirea sistemului politic bipartid, Partidul Laburist se va confrunta cu o competiție internă pentru conducere, declanșată împotriva foarte nepopularului premier Keir Starmer. Potențialii săi rivali sunt Wes Streeting (aflat în guvern), Ed Miliband (și el în guvern și fost lider laburist nepopular), Angela Rayner (fost ministru in guvernul Starmer). Starmer este hotărât să rămână la conducere și va Rosti un discurs important, considerat decisiv pentru cine va intra efectiv în competiție.

Piețele financiare sunt îngrijorate de posibilitatea unei orientări populiste de stânga sub o nouă conducere, în condițiile în care Partidul Laburist pierde alegători aproape la fel de rapid atât către dreapta populistă, cât și către stânga populistă.

Danemarca: spre un guvern cu potențiale influențe de extremă-dreapta

În Danemarca, cresc șansele extremei dreapta de a ajunge la guvernare sau de a influența considerabil formarea noului guvern și politicile viitoare. La alegerile din martie, premierul social-democrat în exercițiu, Mette Frederiksen, a obținut cel mai prost rezultat al partidului în mai bine de o sută de ani. Negocierile sale cu Partidul Moderat (arbitrul formării guvernului) au eșuat. Regele Danemarcei l-a însărcinat cu formarea guvernului pe Troels Lund Poulsen, liderul Liberalilor (Venstre).

Poulsen nu va căuta o mare coaliție stânga-dreapta, modelul ”cordonului sanitar” împotriva dreptei populiste din alte state europene. Venstre urmărește să atragă în coaliție cât mai multe partide de dreapta. Or, Partidul Popular, de extremă dreapta, a obținut 9,1% din voturi la alegeri, un rezultat de trei ori mai bun decât în 2022. O coaliție formată de moderați și social-democrați ar înclina către politici ecologiste. O coaliție a moderaților cu partidele de dreapta ar fi una înclinată spre politici împotriva imigrației. Ar fi o situație similară cu cea din Suedia, unde Democrații Suedezi, partid socotit extremist, susține guvernul în parlament, fără a participa la guvernare, și influențează politica imigrației.

Potrivit The Guardian, regele Danemarcei a arătat că extrema dreaptă a solicitat ca mandatul formării guvernului să fie înmânat liderului liberalilor, cu condiția ca noul guvern să ”aibă scopul explicit de a introduce măsuri care sa ducă la un exod net al musulmanilor din Danemarca”.