România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din UE. Următoarea țară clasată are un sector de două ori mai mare, spune Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate financiară din Banca Națională. Banca Transilvania abia intră în top 100 european; PKO (Polonia) sau OTP (Ungaria) sunt de două ori mai mari.
Cel mai des, gradul de intermediere financiară este măsurat prin: raportul credite acordate sectorului privat / PIB.
„Mesajul pe care îl avem în acest context de reașezare geopolitică și de relocare a lanțurilor de valoare, este că dacă vrei să fii relevant măcar regional, partea aceasta merită îmbunătățită”, a spus Neagu. la ZF Bankers Summit.
De ce e sectorul atât de mic? Cele trei cauze structurale:
Firmele românești se finanțează din fonduri proprii și credit comercial, nu din credite bancare – invers față de media UE. Creditul comercial pare gratuit, dar rata de neperformanță e de trei ori mai mare decât la creditele bancare, spune oficialul BNR. „Te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el”, adaugă acesta.
Incluziunea financiară e la 71%, față de 94-95% media UE – cel mai mic nivel din blocul comunitar. O treime din populație nu interacționează cu sistemul bancar, explică șeful Stabilității.
Soluțiile pe care le vede: programe guvernamentale mai țintite, urmărirea diasporei și a firmelor care se extind în exterior, și schimbarea de mentalitate antreprenorială pe care aderarea la OCDE ar putea-o cataliza. „Rata creditelor neperformante generate de finanțările cu garanții de stat a ajuns în prezent la aproape 10%, este mai mult decât dublu comparativ cu rata creditelor care nu au nici o garanție de stat, ceea ce înseamnă că dacă vrei să sprijini partea de investiții, lecția pe care o învățăm de aici este că trebuie să fie mult mai țintite și după criterii ceva mai riguroase”, explică Neagu.
De asemenea, Neagu a lăudat firmele românești care s-au extins în afara țării, sugerând băncilor să le urmeze și în străinătate. „Partea bună pe care o vedem este că, în ultimii 20 de ani, numărul de firme românești care aleg să treacă granița și să dezvolte activități în exterior este în creștere, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta ca și băncile autohtone să le urmeze pentru a le finanța acolo”, mai spune oficialul BNR
El a mai vorbit și de diaspora românească, subliniind că avem de departe cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre. „Există un spațiu destul de mare de a îmbunătăți intermedierea financiară și de a crește dimensiunea sectorului nostru bancar. Avem de departe cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre. Și zic de departe pentru că statisticile Eurostatului arată distanță semnificativă față de următorul clasat, cum ar fi Italia sau Polonia, iar aceste persoane, multe dintre ele mai păstrează relația cu țara, unele se gândesc să dezvolte afaceri. Am putea urma soluția implementată și de alte bănci din regiune, respectiv de a urma business-ul atât al firmelor autohtone cât și al populației autohtone aflate acolo”, crede Neagu.
Cât de mari sunt marjele de dobândă al băncilor românești?
Neagu a mai abordat mitul conform căruia băncile din România operează cu marje foarte mari de dobândă. „Există de multe ori această percepție că marjele pe care le practică băncile din România sunt mari. Așa că am apelat la niște statistici ale Băncii Centrale Europeane și ale Comitetului European de Risc Sistemic, unde se arată care sunt marjele practicate de toate sectoarele bancare din Uniunea Europeană, atât pentru populație cât și pentru companii, și rezultatul este următorul: Pentru toate categoriile de credite acordate de bănci ne aflăm în România cu marje în jumătatea inferioară a clasamentului”, a conchis directorul Direcției de Stabilitate financiară din Banca Centrală.
