Cum poate fi redusa ascensiunea partidelor de extrema-dreapta în Europa? Prin interzicerea lor de către Curtea Constituțională, pe baza unor rechizitorii ale serviciilor de informații, susțin politicieni germani. Printr-un pact informal împotriva acestor partide – ceea ce se întâmplă în Germania. Printr-un ”front republican” al partidelor și electoratului restului partidelor, precum în Franța. Prin ”democrația militantă” care își sacrifică temporar unele principii pentru a preveni o asemenea ascensiune. Alegerile din Suedia arată însă că acest lucru se poate face fără a sacrifica democrația, ci celebrând-o. Condiția este însă ca alegerile să ofere extremei-dreapta șansa reală de a ajunge la putere, de a exercita sau măcar de a influența puterea. Iar o a doua condiție este ca partidele progresiste să se adapteze, să renunțe la a mai fi partidele unei singure cărți – a corectitudinii politice – și să accepte și jumătatea goală a paharului propriilor guvernări.
Alegerile din Suedia, de pe 13 septembrie, nu sunt încă decise. Mai este de așteptat până pe 16 septembrie, numărarea voturilor din diaspora, care vor stabili rezultatul. Însă cu 173 de mandate, social-democrații suedezi sunt încrezători că vor reveni la putere. Marii perdanți, cu 11 mandate în minus, sunt Democrații Suedezi, extrema-dreapta, din același partid european cu Fratelli d’Italia sau AUR. Progresul cel mai important este înregistrat de partidele cu cea mai puternică agendă progresistă – Verzii și Stânga. Asta datorita unei strategii, cel mai probabil victorioase, a Partidului Social-Democrat.
Suedia: de la „cea mai generoasă națiune” la violența cu arme de foc
În 2016, la apogeul crizei imigrației în Europa, revista Foreign Policy vorbea despre ”Moartea celei mei generoase națiuni din lume” – Suedia. Primise, cu un an înainte, peste 160.000 de imigranți, mult peste nivelurile oricum record ce s-au înregistrat începând din anii 1990, de la războaiele din fosta Iugoslavie. Condusă de social-democrații lui Stefan Lofven, Suedia rămânea fidelă generozității față de străinii care intrau în țară.
Numai că, în 2021, la cinci ani de la acel moment, AFP scria că Suedia depășise la capitolul violenței și omuciderilor cu arme de foc toate țările din Europa de Est sau Italia, ”campioanele” de până atunci la acest tip de violență. În Suedia existau multe ”no-go zones” în marile orașe, locuri în care bandele formate din imigranți își creau stat în stat și unde poliția era supusă unor riscuri majore. ”Minorii neînsoțiți” din Afganistan din 2015 erau acum majorii care făceau legea în mari orașe ale Suediei.
Când realitatea imigrației a ieșit din „culoarul de opinie” din Suedia
În Suedia anului 2016, a dezbate pe marginea procentelor infracționalității generate de imigranți înseamna să ieși din ”culoarul de opinie” și să-ți ratezi cariera politică, nota Foreign Policy. Partidul Democrații Suedezi a ieșit din ”culoarul de opinie” și a început să înregistreze progrese electorale mari. Avea rădăcini neo-naziste, în Partidul Suedez, creat la începutul anilor 1980. Efectele imigrației nu a mai putut fi cosmetizate, iar electoratul a dat credit partidului la alegerile din 2022. A ajuns să susțină actualul un guvern minoritar de dreapta. Momentul a fost privit ca un cutremur în politica europeană – extrema dreaptă ajungea la putere. Iar la fel se întâmpla și în Italia, unde Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni, câștiga alegerile.
Democrații Suedezi condus de Jimmie Akesson nu au fost o simplă proptea a guvernului dreptei tradiționale. Actualul guvern a eliminat posibilitatea acordării dreptului de ședere permanentă refugiaților, a înăsprit condițiile de acces la ajutoarele sociale și a intensificat expulzările, ceea ce a dus numărul cererilor de azil la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani. Aceasta este o politică influențată decisiv de Democrații Suedezi.
Lecția Democraților Suedezi: puterea uzează
Pentru prima oara, în campania din 2026, acest partid a semnalat limpede că va urmări să facă parte din guvern. Potrivit experților citați de Reuters, nu acesta a fost motivul pentru care electoratul s-a îndepărtat de Democrații Suedezi, care au pierdut 3% din voturi față de 2022, cel mai mare procent dintre toate partidele parlamentare. Este vorba despre uzura puterii. Partidul a fost perceput ca unul de guvernare si a fost nu doar premiat pentru politica migrației, ci și taxat pentru situația din economie, educație, sănătate. Puterea uzează, în special partide cu agende monocolore, insuficient axate pe economie și buzunarul electoratului. „Democrații Suedezi au ajuns acum să fie oarecum ca celelalte partide; uneori câștigă susținere, alteori o pierd”, spune cercetătorul în domeniul partidelor politice, Niklas Bohlin, de la Universitatea din Sundsvall, citat de Reuters.
Social-democrații din Suedia au învățat lecția imigrației
Si de cealaltă parte a baricadei politice au avut loc schimbări. Progresistul Stefan Lofven a cedat șefia social-democraților Magdalenei Andersson, o politiciană mai pragmatică. Euractiv relatează despre o dispută între cei doi, în cursul acestui an, la o conferință la Amsterdam. Andersson s-a distanțat de moștenirea lui Lofven, în special în ceea ce privește migrația. „Am avut unul dintre cele mai generoase sisteme de azil din Europa, iar acest lucru a fost greșit”, a declarat ea pentru Euractiv, cerând o concentrare pe „locuri de muncă, protecție socială și siguranța familiilor”. Lofven nu a fost de acord. „Refugiații au un drept universal de a cere azil”, a declarat el pentru Euractiv. „Demografia Europei nu arată bine. Nu putem spune acum «nu vă vrem», pentru ca mai târziu să întrebăm: «unde sunt muncitorii care să ne mențină sistemul de protecție socială în funcțiune?»”
Stânga europeană renunță la politica „ușilor deschise”
Analiștii spun că, deși un guvern de centru-stânga ar putea adopta o poziție mai moderată, este puțin probabil să revină la politicile generoase și de „uși deschise” din deceniile trecute, din cauza îngrijorării alegătorilor cu privire la nivelul imigrației și al criminalității. „Cred că schimbarea mai amplă către o politică suedeză mai strictă în domeniul migrației este, în cea mai mare parte, aici pentru a rămâne”, a mai declarat politologul Niklas Bohlin. Schimbarea la față a stângii nu este unică în Europa. Andersson se apropie de Mette Frederiksen din Danemarca, premierul social-democrat care a susținut politici mai stricte ale UE în materie de migrație, alături de Giorgia Meloni din Italia. Frederiksen a lipsit de la reuniunea PES; Pedro Sánchez din Spania, care reprezintă aripa mai liberală a PES, a fost singurul șef de guvern din UE prezent.
Extrema dreaptă pierde când progresiștii acceptă realitatea
Schimbarea poziției social-democraților față de imigrație a dus însă la o mică migrare de electorat către stânga radicală. La alegerile de duminică, partidele care au înregistrat cea mai mare creștere (de 4-5 mandate) sunt Stânga și Verzii. În schimb, câștigătorii, social-democrații, au pierdut 7 mandate față de 2022. Extrema dreaptă, Democrații Suedezi, au pierdut mai mult – 11 mandate. Analiști citați de Frankfurter Allgemeine Zeitung spun că este posibil ca mulți alegători să fi votat tactic și să fi acordat voturi și liberalilor, de exemplu, pentru a-i ajuta să treacă pragul electoral de patru procente. În plus, este probabil ca temele de campanie să fi jucat un rol important în alegeri. Ordinea publică și imigrația nu mai erau cele mai importante teme, ci sănătatea, educația și economia – iar în aceste domenii, Democrații Suedezi nu se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere.
Cine erau suedezii care îi primeau cu brațele deschise și jucării de pluș pe imigranți? În 2016, o membră a Democraților Suedezi spunea că ”în mare parte doar cei care nu-i văd pe imigranți”. ”Sunt politicienii și jurnaliștii care locuiesc în centrul Stockholmului. Suedezii au dovedit că acceptă o povară pe care multe alte națiuni europene o refuză. Liderii văd în refugiați o contribuție nouă la mozaicul diversității țării, in timp ce oamenii obișnuiți gândesc in termeni mai prozaici”. Acum, că Partidul Social Democrat, a început să vadă și această realitate, extrema dreapta este în recul.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.





