Bugetul de stat pe 2026 intră în linie dreaptă în Guvern, după ce social-democrații au anunțat joi că miniștrii PSD vor aviza bugetul, urmând să-l „rezolve” în parlament prin amendamente.

Supărarea PSD este dată, în special, de alocarea de 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, în contextul în care acesta însuma un total de aproximativ 3,4 miliarde.

Tot în ședința de Guvern de joi seara va fi adoptat și proiectul de hotărâre de guvern (HG) privind creșterea salariului minim de la 4.050 lei la 4.325 lei brut lunar. Măsura a fost stabilită în coaliție în luna decembrie și va intra în vigoare de la 1 iulie 2026.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, de această creștere vor beneficia 1.759.027 de salariați, față de 831.382 de salariați în prezent.

Totodată, va fi adoptat și un proiect de ordonanță de urgență (OUG) privind investițiile străine în România.

Ce prevede proiectul de buget pe 2026

Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, bugetul pentru 2026 este construit cu un deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde lei, urmând ca acesta să scadă la 5,1% din Produsul Intern Brut în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.

La nivelul bugetului general consolidat, veniturile totale sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în creștere ca pondere în economie, de la 34,7% din PIB la 36% din PIB, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al îmbunătățirii colectării veniturilor. Din total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente, respectiv venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului, care sunt estimate la 636,3 miliarde lei.

Bugetul de stat este construit pe venituri de 391,7 miliarde lei și cheltuieli de 527,4 miliarde lei, ceea ce conduce la un deficit bugetar de 135,7 miliarde lei.

În același timp, creditele de angajament, care reprezintă suma maximă ce poate fi contractată pentru proiecte și programe multianuale, ajung la 712,6 miliarde lei.

1,7 miliarde lei pentru măsurile de solidaritate cerute de PSD

Proiectul de buget include și finanțarea pachetului de solidaritate, un set de măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile cerut de PSD. Alocarea prevăzută este de 1,7 miliarde lei, adică jumătate din cele 3,4 miliarde lei solicitate de social-democrați.

Cheltuielile cu investițiile sunt estimate la peste 160 miliarde lei, un nivel record și peste cel din 2025, o mare parte dintre acestea urmând să fie finanțate din fonduri europene.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică sunt în creștere, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori. Acestea sunt estimate la 60,8 miliarde lei, în creștere de la 50,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 0,4% din PIB.

Cum se direcționează TVA-ul

O parte din veniturile colectate din taxa pe valoarea adăugată va fi direcționată către autoritățile locale. În total, 27,7 miliarde lei din TVA vor fi distribuiți bugetelor locale pentru finanțarea unor servicii publice și pentru echilibrarea bugetelor administrațiilor locale.

Din această sumă, 4,45 miliarde lei sunt destinați finanțării cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, iar 17,62 miliarde lei vor ajunge la comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București.

Alte 880 milioane lei sunt prevăzute pentru finanțarea lucrărilor la drumurile județene și comunale, în timp ce 3,84 miliarde lei sunt alocați pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea unor servicii publice, inclusiv salvamar și puncte de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică.

De asemenea, 915,6 milioane lei vor fi utilizați pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate care nu percep taxe.

Repartizarea impozitului pe venit (IVG)

Proiectul bugetului stabilește și modul în care veniturile din impozitul pe venit sunt repartizate către administrațiile locale. Astfel, 15% din aceste venituri vor merge la bugetele județelor, iar 63% vor reveni comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea contribuabilii.

Alte 6% vor fi direcționate către un fond administrat la nivel județean, destinat redistribuirii către localități, în timp ce 14% vor fi alocați unui fond național pentru echilibrarea bugetelor locale.

De asemenea, 2% din aceste sume vor fi folosite pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților locale, precum teatre, opere sau filarmonici.

Pentru municipiul București, proiectul prevede un mecanism distinct de repartizare a veniturilor din impozitul pe venit. O cotă de 14% va constitui un fond aflat la dispoziția Consiliului General al Capitalei, destinat în principal finanțării serviciilor publice și cofinanțării proiectelor de infrastructură.

Din restul de 86%, o cotă de 44% va reveni bugetului municipiului București, iar diferența de 56% va fi distribuită sectoarelor Capitalei și județului Ilfov, proporțional cu numărul de locuitori.

7,6% din PIB merg pentru plata pensiilor

Bugetul asigurărilor sociale de stat, din care sunt plătite pensiile, este estimat pentru 2026 la 159,1 miliarde lei venituri, majoritatea provenind din contribuțiile de asigurări sociale.

Aproximativ 80% din venituri vor proveni din contribuțiile sociale, în timp ce 19,7% vor fi asigurate din subvenții de la bugetul de stat.

Subvenția pentru echilibrarea sistemului public de pensii este estimată la 31,4 miliarde lei.

Cheltuielile totale sunt estimate la 158,9 miliarde lei, iar cea mai mare parte a acestora va fi direcționată către plata pensiilor și a altor forme de asistență socială.

Fondurile destinate pensiilor din sistemul public sunt estimate la 154,7 miliarde lei, echivalentul a 7,6% din PIB.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, veniturile sunt estimate la 4,03 miliarde lei în 2026, iar cheltuielile sunt prevăzute la 3,43 miliarde lei.

Fondurile sunt destinate în principal plății indemnizațiilor de șomaj, stimulării angajatorilor care angajează persoane fără loc de muncă sau absolvenți și programelor de formare profesională finanțate inclusiv din fonduri europene.

Estimările arată că, în medie, aproximativ 55.000 de persoane vor beneficia lunar de indemnizație de șomaj, iar alte circa 5.000 de persoane vor primi indemnizație de șomaj după absolvirea studiilor.

Cum se distribuie banii în 2026, față de 2025

 Administrația Prezidențială: 103.4 mil lei (71,4 mil lei în 2025, + 44,7%)

 Senat: 259,8 mil lei (254,5 mil în 2025, +2,08%)

 Camera Deputaților: 578,9 mil lei (558,9 mil în 2025, +3,57%)

 ÎCCJ: 4,9 miliarde lei (3,3 miliarde în 2025, +47,5%)

 CCR: 44,3 milioane lei (42,4 milioane în 2025, +4,47%)

 SGG: 2,6 miliarde lei (2,05 miliarde în 2025, +30,3%)

 Ministerul Afacerilor Interne: 35,7 miliarde lei (34,4 miliarde în 2025, +3,8%)

 Ministerul Afacerilor Externe: 1,6 miliarde lei (1,68 miliarde în 2025, -5,14%)

 Ministerul Agriculturii: 27,7 miliarde lei (26,3 miliarde în 2025, +5,10%)

 Ministerul Apărării Naționale: 49,3 miliarde lei (42,38 miliarde în 2025, +16,4%)

 Ministerul Culturii: 1,4 miliarde lei (1,39 miliarde în 2025, +3,73%)

 Ministerul Transporturilor: 42 miliarde lei (43,62 miliarde în 2025, -3,66%)

 Ministerul Educației: 64,7 miliarde lei (61,2 miliarde în 2025, +5,78%)

 MIPE: 12,6 miliarde lei (7,3 miliarde în 2025, +72,3%)

 Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei (99,2 miliarde în 2025, -7,51%)

 SRI: 5,2 miliarde lei (4,5 miliarde în 2025, +13,8%)

 SIE: 812,5 milioane lei (805,6 milioane în 2025, +0,85%)

 SPP: 408,9 milioane lei (450,8 milioane în 2025, -9,29%)

 STS: 1,52 miliarde lei (2,15 miliarde în 2025, -29,33%)

 CNCD: 35,6 milioane lei (10,8 milioane în 2025, +229,3%)

 Academia Română: 752, 9 milioane lei (570,1 milioane în 2025, +32,08%)

 Institutul Cultura Român: 35,3 milioane lei (35,5 milioane în 2025, -0,8%)

 CSM: 280,8 milioane lei (258,7 milioane în 2025, +8,53%)

 CES: 14,8 milioane lei (10,9 milioane în 2025, +35,51%)

 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor: 22,1 milioane lei (17,3 milioane în 2025, +27,20%)

 Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 25,05 milioane lei (22,79 milioane lei în 2025, +9,88%)

 Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 656,49 milioane lei (357,7 milioane lei, +83,5%)

 Consiliul Legislativ: 14,86 milioane lei (14,75 milioane lei în 2025, +0,75%)

 Curtea de Conturi: 557,7 milioane lei (493,9 milioane lei în 2025, +12,92%)

 Consiliul Concurenței: 126 milioane lei (100,2 milioane lei în 2025, +25,74%)

 Avocatul Poporului: 24,24 milioane lei (24,96 milioane lei în 2025, -2,88%)

 CNSAS: 27,8 milioane lei (28,4 milioane lei în 2025, -2%)

 CNA: 47,7 milioane lei (21,08 milioane lei în 2025, +126,5%)

 Ministerul Finanțelor: 12,1 miliarde lei (11,1 miliarde în 2025, + 9,38%)

 Ministerul Economiei: 3,6 miliarde lei (2,3 miliarde în 2025, + 59,4%)

 Ministerul Energiei: 19,7 miliarde lei (5,3 milarde lei în 2025, + 268,63%)

 Ministerul Justiției: 4,3 miliarde lei (4,1 miliarde în 2025, + 4,96%)

 Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (28,9 miliarde în 2025, -20,98%)

 PÎCCJ: 2,8 miliarde lei (1,7 miliarde în 2025, +65,31%)

 Ministerul Sănătății: 22,7 miliarde lei (26,1 miliarde în 2025, -12,87%)

 Ministerul Mediului: 5,9 miliarde lei (5,2 miliarde în 2025, +12,97%)

 Academia Oamenilor de Știință: 11, 1 milioane lei (11,1 milioane în 2025, +0,04%)

 ANI: 44,8 milioane lei (71,3 milioane în 2025, -37,10%)

 AEP: 289,7 milioane lei (770 milioane în 2025, -62,39%)

 AGERPRES: 31,2 milioane lei (30,7 milioane în 2025, +1,54%)

 Radio Public: 470 milioane lei (445 milioane în 2025, +5,45%)

 TVR: 500 milioane lei (483 milioane în 2025, +3,34%)

 ANRP: 30,7 milioane lei (30,3 milioane în 2025, +1,24%)

 Secretariatul de stat pentru culte: 2,6 miliarde lei (2,8 miliarde în 2025, -5,42%)