În ceea ce privește deficitul, Adrian Veștea susține în programul său că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar stabilită pentru acest an (6,2% din PIB).

„Continuarea proceselor de consolidare fiscal-bugetară prin aprobarea unui buget pe anul 2027, în vederea menținerii angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar Structural pe Termen Mediu. Acest proces va fi realizat printr-o abordare responsabilă, graduală și credibilă, care să combine disciplina bugetară cu menținerea unui nivel realist al investițiilor publice”, se mai arată în document.

La capitolul reforma administrației locale, guvernul Veștea propune stimularea performanței. „De exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizări pentru a construi și stabili corect impozitele”, este completarea.

Tot pentru acest capitol, programul mai prevede:

Coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională;

Creșterea capacității de încasare a impozitelor;

Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.

Restanțele lui Bolojan, preluate de Veștea

Adrian Veștea anunța la momentul desemnării sale că își dorește să preia programul de guvernare al lui Ilie Bolojan. Măsuri din programul actualului premier interimar regăsim, spre exemplu, la capitolul pentru restructurarea companiilor de stat:

Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;

Transparență (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);

Indicatori de performanță urmați de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;

Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;

Auditarea activelor;

Eficientizarea și restructurarea companiilor de stat care au pierderi cronice;

Eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești.

Și restanțele din reforma administrației publice centrale sunt cuprinse în programul lui Adrian Veștea:

Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare;

Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune;

Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;

Salarizare unitară în sistemul public.

Ce vrea să schimbe Veștea la ANAF

Un alt capitol din programul lui Adrian Veștea vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale. Printre măsurile cuprinse se numără plasarea ANAF, Antifraudă, Vama „în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță”. Pentru aceste instituții mai sunt prevăzute finalizarea digitalizării, dar și controale pe baza analizelor de risc.

Tot la acest capitol mai regăsim măsuri precum:

Îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite;

Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;

Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora, acolo unde este cazul.

Printre măsurile din programul lui Ilie Bolojan mai regăsim:

reducerea perioadei de șomaj

descurajarea acordării concediilor medicale fictive

stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.

Anghel Saligny

În ceea ce privește Programul „Anghel Saligny”, cunoscut drept „pușculița baronilor”, Adrian Veștea a notat în programul de guvernare că își dorește evaluarea, prioritizarea și finanțarea proiectelor din acest program, în funcție de disponibilitățile bugetare. Idee promovată de Ilie Bolojan în guvernarea sa.

„Reevaluarea și prioritizarea proiectelor Companiei Naționale de Investiții. Evaluarea indicatorilor pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție). Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (număr de racordați la rețele de apă, canalizare etc.). Stimularea performanței, de exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizare în autorizări pentru construcții și stabilirea corectă a impozitelor”, se mai arată în document.

Măsuri împrumutate de la Tomac

Totodată, programul cuprinde și măsuri sociale, unele dintre ele împrumutate de la Eugen Tomac. Spre exemplu, programul lui Adrian Veștea prevede acordarea unei subvenții de 2.250 lei/lună angajatorilor care încadrează în muncă părinți cu minimum trei copii, pentru o perioadă de 12 luni. Măsura se regăsea și în programul prezentat de Eugen Tomac.

De asemenea, Adrian Veștea își propune să acorde o primă de 1.000 lei/lună, timp de 12 luni, pentru femeile cu minimum trei copii care sunt angajate sau desfășoară activități independente. În program mai regăsim și o măsura care ar urma să creeze posibilitatea legală ca bunicii angajați să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului în locul părinților.

„Măsura sprijină familiile prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special atunci când părinții revin mai devreme pe piața muncii sau nu pot beneficia de concediu. Totodată, aceasta valorizează rolul activ al bunicilor în viața copilului și contribuie la echilibrul familial”, se arată în document.

Acesta mai prevede și posibilitatea revenirii părinților în activitate în baza unui contract de muncă de maximum patru ore pe zi, cu păstrarea a 50% din indemnizația pentru creșterea copilului.

„Un obiectiv major va fi conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României prin infrastructură modernă, cu dublă utilizare civilă și militară Prin Programul SAFE”

Programul SAFE este unul dintre cei „patru piloni” pe care Adrian Veștea susține că se va baza guvernarea sa.

„Programul SAFE – o Românie sigură, cu apărarea integrată în dezvoltarea economică România trebuie să trateze securitatea națională nu doar ca obligație strategică, ci și ca investiție în dezvoltare, industrie, infrastructură și reziliență economică. În actualul context geopolitic, o țară sigură este o țară care are capacitate de apărare, infrastructură strategică, industrie funcțională și instituții capabile să răspundă rapid la riscuri.

Un obiectiv major va fi conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României prin infrastructură modernă, cu dublă utilizare civilă și militară Prin Programul SAFE, România are oportunitatea de a utiliza resurse europene semnificative pentru accelerarea înzestrării militare, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și relansarea industriei naționale de apărare. Aceste investiții trebuie integrate în economia reală, astfel încât fiecare proiect de securitate să producă și efecte economice: locuri de muncă, producție internă, transfer tehnologic, capacități industriale și dezvoltare regională”, se arată în program.

OCDE și PNRR

Ceilalți trei piloni sunt:

Aderarea României la OCDE: Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă un obiectiv strategic de țară. Vom accelera reformele necesare pentru alinierea României la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii, consolidând un cadru instituțional predictibil, transparent și favorabil investițiilor. Integrarea în OCDE va însemna mai multă încredere pentru investitori, politici publice mai bine fundamentate, administrație mai performantă și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni.

Implementarea integrală și responsabilă a PNRR: Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne unul dintre principalele instrumente de reformă și modernizare ale României. Guvernul își asumă îndeplinirea strictă a jaloanelor și țintelor rămase, astfel încât reformele angajate să se transforme în rezultate concrete pentru cetățeni, economie și administrație. Prioritatea va fi finalizarea investițiilor mature, deblocarea proiectelor întârziate și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, cu accent pe infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și tranziție verde.

Absorbția fondurilor europene: România trebuie să valorifice la maximum întregul buget european disponibil. Dincolo de PNRR, vom accelera absorbția fondurilor din Politica de Coeziune și din programele sectoriale europene, pentru a susține investiții esențiale în fiecare regiune a țării. Fondurile europene vor fi direcționate cu prioritate către proiecte cu impact real: infrastructură de transport, spitale, școli, digitalizarea administrației, sprijin pentru mediul de afaceri, dezvoltare locală și reducerea decalajelor dintre regiuni.