Trump respinge oferta Iranului: ”Total inacceptabil”

”Total inacceptabil” – acesta este răspunsul președintelui Donald Trump, după replica iraniană la propunerea de pace în 14 puncte trimisă de Casa Albă. SUA au cerut regimului de la Teheran să predea uraniul îmbogățit pe care îl deține, să se angajeze că nu va produce arma nucleară, să redeschidă strâmtoarea Hormuz, să renunțe la rachetele balistice și sa nu mai finanțeze organizațiile teroriste din regiune. Răspunsul Iranului: SUA să se retragă permanent din regiune, să plătească reparații de război Iranului și să accepte controlul iranian asupra strâmtorii Hormuz.  ”Nu vom pleca niciodată capul în fața inamicului. Scopul negocierilor este să păstrăm drepturile națiunii iraniene și să ne apărăm interesele naționale cu toate forța”, a scris președintele Masoud Pezeshkihan.

Netanyahu: Războiul nu este gata

Continuarea războiului, după actualul armistițiu și dubla blocadă (americană și iraniană) a Golfului pare tot mai probabilă. Alternativa este o retragere americană similară celei anglo-franceze din Suez, în 1956. Atunci, ca și acum, era semnalul unui final de hegemonie globală. Că reluarea războiului este foarte probabilă o arată și interviul acordat de premierul Israelului pentru CBS. ”Cred că am realizat multe, însă războiul nu este gata, pentru că mai este încă material nuclear, uraniu îmbogățit care nu a fost luat din Iran”, a spus Benjamin Netanyahu.

Summitul Trump – Xi: cine nu este la masă, este în meniu

Este însă și mai probabil ca războiul din Golf să nu se reia în cursul acestei săptămâni și nici în această lună. În primul rând, SUA nu au efectivele necesare în zonă. În al doilea rând, pe 13-15 mai are loc summitul SUA-China, la Beijing. Este un summit amânat deja o dată, din cauza atacului israeliano-americana asupra Iranului. Blocada americană în Golf a fost văzută ca modalitate de a pune presiune energetică asupra Chinei, pentru ca Beijingul să forțeze regimul de la Teheran să accepte condițiile SUA.

Nu pare însă să funcționeze. Un semnal vine de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din SUA. Pe 1 mai, OFAC a avertizat companiile maritime să nu mai mascheze plata taxei de trecere cerută de Iran sub forma unor donații caritabile. Alte informații arată că Iranul exporta, în ciuda blocadei, circa un milion de barili (un petrolier mare) de țiței pe zi în China.

Iranul și Ucraina, negociate în același pachet geopolitic?

Având în vedere situația din Golf, cu negocieri în care ”Iranul se joacă cu SUA”, după cum scrie președintele Trump, și cu declarația președintelui Vladimir Putin de după parada de Ziua Victoriei, este posibil ca la Beijing să avem de-a face cu o înțelegere între marile puteri care să vizeze nu doar Iranul, ci și Ucraina. ”Cred că lucrurile se îndreaptă către un final”, a spus Putin, cu referire la așa-zisa Operațiune militară specială din Ucraina.

Ofensiva rusă din februarie 2022 s-a transformat repede într-un război de uzură. Mereu au circulat informații despre cum Ucraina a reușit să preia inițiativa. Nimic nu s-a concretizat însă cu un avans important al Kievului. Rusia poate impune o pace favorabilă, având vaste resurse și arma nucleară. Lipsit de arma nucleară, Iranul se poate îndrepta însă și spre scenariul unei invazii americane.

Operațiune americană oprită de aliații saudiți

Răspunsul sfidător al Iranului la planul american de pace a venit după eșecul operațiunii SUA pentru a sparge blocada iraniană a Golfului. Pe 3 mai, președintele Trump a anunțat că SUA vor escorta navele comerciale prin strâmtoarea Hormuz. Operațiunea militară Project Freedom a început 4 mai și a fost suspendata de SUA o zi mai târziu. Oficial, guvernul SUA a justificat decizia prin dorința de a merge mai departe pe calea negocierilor diplomatice. Însă NBC arată că operațiunea americană nu a putut să continue din cauza opoziției Arabiei Saudite.

Saudiții au refuzat să-și deschidă spațiul aerian și bazele militare pentru avioanele americane. A fost o măsură de prevenire a distrugerii infrastructurii petroliere de către Iran. Chiar și cu Golful blocat, Arabia Saudită și EAU pot exporta petrol prin conducte care ocolesc strâmtoarea Hormuz. Or, după lansarea operațiunii americane, Iranul a lansat atacuri asupra portului emiratez Fujairah, esențial în aceasta ocolire a strâmtorii. Arabia Saudită face acest lucru printr-o conductă spre Marea Roșie. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a vrut să expună această conductă atacurilor iraniene. Si astfel SUA au fost nevoite să oprească misiunea de escortare, care a provocat, vreme de o zi, mai multe atacuri iraniene.

Fost premier qatarez: Sunt forțe care vor atragerea în conflict a monarhiilor arabe

O confruntare deschisă între Iran și monarhiile arabe din Golf, grupate în Consiliul de Cooperare al Golfului dominat de Arabia Saudită, ar fi o capcană. Asta spune șeicul Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, fost premier al Qatarului. ”Nu trebuie să fim atrași în confruntare directă cu Iranul, chiar dacă Teheranul a violat suveranitatea statelor Consiliului. Sunt forțe care vor ca statele Consiliului să fie implicate într-un asemenea conflict. Daca se va întâmpla asta, ne vom risipi resursele și într-o parte, și în cealaltă și vom oferi ocazia pentru ca multe forțe să ne controleze sub pretextul că ne ajută să scăpăm de criză”, a spus el.

Trump este împins spre cel mai periculos scenariu

Lipsită de o strategie într-un război în care a fost atrasă de optimismul premierului israelian Benjamin Netanyahu și de informațiile oferite de Mossad, administrația Trump pare tot mai aproape de o invazie terestră în Iran, scenariul cel mai negru la începutul acestui conflict, la finalul lunii februarie. 610.000 de militari, cât numără armata iraniană, incluzând și Gardienii Revoluției Islamice, plus 350.000 de rezerviști ar putea înfrunta 170.000 de militari israelieni și sute de mii de militari americani.

De ce? Donald Trump a promis că va pune capăt războaielor Americii. Însă retragerea din Golf, acceptarea unor condiții care nu pot fi decât mai proaste pentru SUA decât cele din Acordul Nuclear încheiat de administrația Obama în 2015, ar avea consecințe electorale grave în luna noiembrie. La fel ca și scumpirea cu 50% a carburanților în SUA. De cealaltă parte, în Iran nu există alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial. Când poate avea loc o invazie americană? Mobilizarea militarilor americani pentru un asemenea război poate dura luni de zile.

Robert Kagan: ”America este aproape de șah mat”

Sau această invazie nu va avea loc vreodată. ”Dacă America nu a fost făcută șah mat de Iran, măcar este pe aproape”, scrie Robert Kagan, pentru The Atlantic. ”Orice altă variantă în afara retragerii Americii ar implica riscuri enorme, pe care Trump nu a vrut să și le asume până acum. Cei care cer ca Trump «să termine treaba» nu vor să vorbească despre aceste costuri. Dacă SUA nu sunt pregătite pentru un război terestru și naval pe scara larga, să schimbe regimul iranian, să instaleze altul, să accepte idee că vor pierde nave în Golf, că infrastructura petrolieră va fi afectata pe termen lung de ripostele iraniene, atunci Trump ar trebui să accepte înfrângerea și să evite un război costisitor care se poate încheia chiar cu o înfrângere”, scrie Kagan.

Cum ar arăta înfrângerea SUA, în opinia lui Kagan? Așa cum o vede și Donald Trump în mesajul său nervos de pe platformele sociale. Iranul păstrează controlul strâmtorii Hormuz. Interesele Israelului vor fi pe mai departe amenințate. Programul nuclear iranian va continua, mascat sau nu, după un moratoriu între 5 și 17 ani. Iranul ar putea impune taxe de trecere petrolierelor. Iar informațiile și analizele despre sciziunile între aripa radicală (Gardienii Revoluției) și cea moderată din Iran (președintele, președintele Parlamentului) trebuie tratate prudent. ”Până și moderații trebuie să înțeleagă că nu-și permit să cedeze controlul strâmtorii, indiferent de ce ar primi în schimb. Pentru Iran, controlul strâmtorii este mai eficient decât arma nucleară”, scrie Kagan.

Europenii vor escorta navele care nu au nevoie de escortă

Europenii încearcă să-l determine pe președintele SUA să pună capăt cât mai repede războiului. Însă europenii și-au pierdut influența în lume. Și mai cu seamă la Casa Albă. Președintele francez Emmanuel Macron vorbește des despre inițiativa anglo-franceză de escortare a navelor prin Golful Persic. Însă condiția este încetarea războiului. Cu alte cuvinte, europenii sunt gata să escorteze petrolierele doar atunci când acestea nu vor mai avea nevoie de escortă. ”Inițiativa anglo-franceză este o glumă”, scrie Kagan. Este un semnal despre ce vor face țările lumii care au nevoie de petrolul din Golf. Vor face același lucru pe care l-au făcut aliații saudiți ai americanilor cu operațiunea ”Project Freedom”. ”Când vor vedea că umbrela de securitate americană se retrage, vor merge să se roage de regimul de la Teheran”, după arată un articol de opinie publicat de Wall Street Journal, la finalul lunii aprilie.

Ministrul adjunct de Externe al Iranului a și avertizat, într-un mesaj pe rețelele sociale, că desfășurarea unor nave militare europene în strâmtoarea Hormuz va duce la ”un răspuns decisiv și imediat”. Teheranul a precizat că vede asemenea desfășurări (a portavionului Charles de Gaulle și distrugătoare britanice) ca încercări de militarizare a strâmtorii și de escaladare a conflictului, nu ca încercări de a asigura securitatea.