Guvernul de la Kiev a adoptat, pe 8 mai, un „decret privind modificările aduse listei statelor ai căror cetăţeni (subiecţi) dobândesc cetăţenia ucraineană printr-o procedură simplificată”.

Anterior, lista iniţială includea doar cinci state, respectiv Canada, Germania, Polonia, SUA şi Cehia, însă prin noul act normativ au fost adăugate Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franţa, Croaţia, Elveţia şi Suedia.

În baza acestei legislaţii, cetăţenii ucraineni pot dobândi a doua cetăţenie fără a fi obligaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană.

De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetăţeni ucraineni în procedură simplificată.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş opinase, anterior, că decizia de a limita la cinci lista ţărilor pentru care este acceptată dubla cetăţenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autorităţile de la Kiev după ce, noua lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene, intrată în vigoare începând cu data de 16 ianuarie, a stârnit nemulţumire în comunitatea românească din Ucraina.

Actul normativ adoptat de autorităţile de la Kiev stipula condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Pe listă se aflau cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu includea şi România, ceea ce i-a îngrijorat pe românii din Ucraina, scrie AGERPRES