Bulgaria amenință că va bloca cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă două nume nu vor fi eliminate de pe lista propusă: Patriarhul Chiril al Bisericii Ortodoxe Ruse și Vagit Alekperov, miliardarul rus fondator al Lukoil. Declarația a fost făcută de premierul bulgar Rumen Radev în fața parlamentului de la Sofia, pe 3 iulie, conform agenției BNR News.

„M-ați întrebat dacă sunt pregătit să pun veto pe cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Răspunsul meu este că nu doar că sunt pregătit — o voi face. Pur și simplu o voi face, pentru a apăra interesele noastre naționale”, a declarat Radev, potrivit TASS, agenția de presă rusească de stat.

Miza energetică și disputa cu Lukoil

Poziția Sofiei este strâns legată de un litigiu financiar major. Alekperov este fondatorul miliardar al Lukoil, compania energetică majoră a Rusiei. El a demisionat din funcția de președinte în 2022 sub presiunea sancțiunilor internaționale, însă a păstrat acțiuni în firmă. 

Lukoil a lansat o cerere de compensații de 3 miliarde de euro împotriva Bulgariei, după ce statul bulgar a impus un administrator special pentru rafinăria Lukoil, Neftochim Burgas, în noiembrie 2025, în urma sancțiunilor impuse de SUA asupra companiilor petroliere ruse Lukoil. 

Radev a avertizat că sancționarea lui Alekperov ar echivala cu „a ne împușca singuri în picior”, în contextul acestui arbitraj în curs.

Argumentul religios și reacția Italiei

Referitor la Patriarhul Chiril, Radev a invocat argumente istorice și religioase. Premierul a precizat că nu este interesat de Chiril ca persoană, ci de instituția pe care o conduce — Biserica Ortodoxă Rusă, pe care o consideră legată de eliberarea Bulgariei de sub dominația otomană. 

Conform Politico, Italia s-a alăturat Bulgariei în opoziția față de sancționarea Patriarhului, Roma transmițând astfel îngrijorările Vaticanului față de această măsură.

Termenul-limită pentru sancțiunile impuse Moscovei: 15 iulie

Conform European Pravda, acordul asupra pachetului de sancțiuni trebuie finalizat până pe 15 iulie, pentru a evita o revizuire automată a plafonului de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare. 

Bulgaria rămâne singurul stat membru UE care amenință deschis cu veto, în timp ce alte țări ortodoxe din blocul comunitar, precum Grecia și România, au sprijinit pachetul de sancțiuni, conform UAWire.

Dreptul de veto în UE: un mecanism tot mai controversat

Dreptul de veto prevede că în domenii cheie ale UE, precum politica externă și de securitate comună, apărarea, extinderea UE și anumite decizii bugetare, trebuie să existe unanimitate. În esență, orice stat membru poate bloca o decizie colectivă dacă refuză să voteze în favoarea ei.

Conform Euronews, statele membre au folosit această putere de 48 de ori împotriva unor dosare de politică externă, decizii bugetare și pași privind extinderea UE. Ungaria lui Viktor Orban a fost de departe cel mai „obstrucționist” stat, cu 21 de veto-uri, urmată de Polonia cu 7. Bulgaria, România și Cipru au exercitat și ele regula unanimității cel puțin o dată.

Ungaria, precedentul cel mai discutat

Cazul Ungariei a devenit simbolul abuzului de drept de veto în contextul războiului din Ucraina. Budapesta a blocat pentru o lungă perioadă pachetul 20 de sancțiuni împotriva Rusiei și un împrumut de urgență de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând un litigiu legat de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. 

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat public că situația este inacceptabilă: „Nu ar trebui să legăm lucruri care nu au nicio legătură între ele.”

Conform unui studiu academic, Ungaria a transformat veto-ul într-o tactică sistematică de „luare de ostatici”, blocând dosare de politică externă pentru a obține concesii pe teme total diferite — de la fondurile europene suspendate la disputele interne privind statul de drept.

Presiunea pentru reformă

Dezbaterea despre eliminarea regulii unanimității s-a intensificat considerabil. Conform European Liberal Forum, unanimitatea „a devenit o frânghie în jurul gâtului Uniunii”, iar Vladimir Putin știe că un singur lider european în buzunarul său este suficient pentru a paraliza întregul bloc. Forumul propune un mecanism de „veto comun”, prin care o decizie ar putea fi blocată doar dacă mai multe state acționează concertat, nu unul singur.

„Fie că protejează interesele Moscovei, se orientează spre Beijing sau cedează în fața Washingtonului, un singur stat membru poate lua ostatic întregul continent. Vladimir Putin știe că un lider european aflat „în buzunarul său” este suficient pentru a paraliza întreaga Uniune și va continua să se amestece în alegerile noastre atâta timp cât regula unanimității îi oferă acest avantaj.”

Experți din Europa caută soluții pentru a înlocui dreptul de veto

Experți juridici de la Institutul Max Planck din Heidelberg au mers mai departe, argumentând că, în cazuri de încălcare gravă și sistematică a principiului solidarității europene, veto-ul unui stat membru ar putea fi declarat juridic irelevant. Aceștia susțin, de asemenea, că cerința unanimității nu se aplică atunci când pacea UE, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale sunt amenințate, permițând astfel adoptarea deciziilor cu majoritate calificată.

Marile puteri europene, precum Franța și Germania, au propus limitarea unanimității în domeniile strategice, în timp ce statele mai mici rezistă oricărei reforme care le-ar reduce influența. 

*Documentarea pentru acest articol a fost realizată cu ajutorul AI