Moldova cu 2,4 milioane de locuitori traversează o perioadă dificilă, în urma multiplelor crize generate de războiul din Ucraina și de presiunile energetice impuse de Rusia
Republica Moldova se pregătește să își aleagă noul Parlament duminică, într-un scrutin cu implicații majore pentru viitorul său geopolitic, scrie Reuters. Rezultatul votului ar putea decide, dacă țara își continuă parcursul către Uniunea Europeană sau riscă o reorientare spre sfera de influență a Moscovei, într-un context tensionat, marcat de acuzații privind ingerințe rusești masive în campania electorală.
Țara cu 2,4 milioane de locuitori traversează o perioadă dificilă, în urma multiplelor crize generate de războiul din Ucraina și de presiunile energetice impuse de Rusia. Guvernarea pro-europeană consideră aderarea la UE până în 2030 drept o prioritate strategică, însă sondajele indică un rezultat strâns. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la putere, ar putea pierde majoritatea absolută, fiind nevoit să negocieze o coaliție într-un legislativ de 101 locuri.
Opoziția este divizată între forțe pro-ruse, precum Blocul Patriotic, și partide declarate pro-europene, dar critice la adresa Guvernului, precum alianța Alternativa. Ambele încearcă să atragă electoratul nemulțumit de prețurile ridicate, reformele lente și lipsa rezultatelor imediate ale apropierii de UE. Moscova respinge acuzațiile de amestec, susținând că guvernul de la Chișinău exploatează tensiunile pentru capital politic.
Presiuni externe și riscuri interne
Președinta Maia Sandu a avertizat că scrutinul de duminică este „cel mai important din istoria Moldovei” și a acuzat Rusia că investește sume uriașe și recrutează persoane pentru a destabiliza procesul electoral. „Suveranitatea și viitorul european al țării sunt în pericol”, a declarat ea într-un mesaj adresat cetățenilor.
În ultimele săptămâni, autoritățile moldovene au intensificat anchetele, privind finanțarea ilegală a partidelor. Zeci de persoane au fost arestate, iar Comisia Electorală Centrală a exclus din competiție două formațiuni suspectate de legături cu rețele finanțate de Moscova: „Inima Moldovei”, condusă de Irina Vlah, și „Moldova Mare”, asociată oligarhului Ilan Șor, fugit din țară și sancționat de UE și SUA.
Economia și corupția, teme-cheie pentru alegători
Electoratul se confruntă cu efectele prelungite ale crizei energetice și inflației, în ciuda stabilizării economice parțiale. Corupția și reformele insuficiente în justiție alimentează scepticismul, exploatat intens de propaganda pro-rusă. „Strategia este clară: mobilizarea electoratului pro-rus și demotivarea celor pro-europeni”, explică analistul Eugen Muravschi de la WatchDog.MD.
Diaspora, factor decisiv
Un rol semnificativ îl va avea diaspora moldovenească, tradițional pro-europeană. Aproape 300 de secții de vot vor fi deschise în afara granițelor, majoritatea în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. Moscova a criticat dur faptul că doar două secții vor funcționa pe teritoriul rus.
Scenarii post-electorale complicate
Un guvern de coaliție ar putea încetini procesul de aderare la UE, întrucât implementarea reformelor cerute de Bruxelles necesită consens politic și acțiune legislativă rapidă. Referendumul pro-european din 2024 a trecut la limită, cu 50% din voturi, semn al unei societăți profund divizate.
Liderii europeni și-au exprimat sprijinul ferm pentru Chișinău, însă rezultatul votului de duminică va arăta dacă electoratul moldovean este dispus să mențină direcția pro-occidentală sau dacă influența Moscovei va recâștiga teren.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
